16.3 C
Năsăud
sâmbătă, 15 iunie 2024

De ce suntem săraci într-o țară bogată. Despre sărăcia energetică și soluțiile ei

Trebuie citit

De ce suntem săraci într-o țară bogată. Ciucă și Ciolacu, fostul și actualul premier, s-au transformat în optimiștii de serviciu ai independenței energetice a României.

Nu a trecut mult timp de la momentul tăierii diverselor panglici, cu ocazia inaugurării unor investiții energetice de amploare în Bulgaria sau Grecia, despre care domnul Ciucă, prezent în poze, la fața locului, ne entuziasma cu promisiunea unor viitoare interconectări cu țara noastră.

Evident, am rămas doar cu promisiunile și cu pozele. Acum, după rotativă, Ciolacu a preluat rolul de porumbel alb și ne promite că totul va fi bine, că plătim puțin pentru gaze și energie electrică și că statul are banii pentru a subvenționa, în continuare, facturile de energie.

Un editorial de Ramona Strugariu


Actuala schemă a băieților deștepți din energie e destul de simplă. Prețurile de producție, respectiv de achiziție, de pe bursă, sunt la un nivel mult mai mic în raport cu perioada de criză energetică din ultimele luni, atingând valori chiar mai reduse în comparație cu lunile dinaintea declanșării războiului din Ucraina.

Efortul Uniunii Europene de a stoca suficiente rezerve de gaze naturale și de a reduce la maximum importurile energetice din Rusia a dat rezultate, astfel încât am câștigat definitiv acest război.

Însă guvernanții noștri plătesc, în continuare, zeci de miliarde de euro către furnizorii de pe piață, cu titlul de compensare a diferenței între prețul “de piață” și nivelul plafonat prin lege.

Problema cea mai mare este faptul că furnizorii nu activează în condiții concurențiale și, cu o singură excepție, pe piața energiei electrice, țin prețul de vânzare sus, artificial, pentru a încasa cât mai mulți bani de la stat. Adică tot de la noi.

Liberalizarea sistemului energetic împlinește zece ani de amânări și blocări, fiind hulită, în continuare, de către guvernanți. Ca o comparație, liberalizarea pieței telecomunicațiilor ne-a permis accesul la servicii de top, viteză impresionantă a transferului de date și acces internet, la tarife rezonabile, chiar mici în raport cu alte țări europene.

Am putea încerca un exercițiu de imaginație cu un monopol Romtelecom și plan tarifar de abonament telefonie și internet compensat de către statul român.

În concluzie, liberalizarea este singura soluție bună, pe termen lung, dincolo de lozinci politice. Statul poate interveni oricând, în concordanță cu legislația europeană, pentru subvenționarea consumatorilor vulnerabili și pentru a supraveghea buna funcționare a unui sector strategic, cu impact social.

Nu discută nimeni despre cât de corect este principiul ca un consumator cu venituri mari sau peste medie să beneficieze de aceeași compensare, de aceeași subvenție financiară, ca și un asistat social, un pensionar cu venituri la limita sărăciei sau o familie cu mulți copii și un singur salariat, la nivelul salariului minim pe economie.

Pentru că asta se întâmplă acum în România.

În amonte, sistemul este putred, ineficient, incompetent și căpușat politic. Ani la rând, responsabilii din instituțiile și companiile de stat care dețin controlul pieței au preferat să întârzie și să blocheze investițiile, stimulând, în schimb, importurile, ale căror ițe și comisioane duceau, frecvent, către est.

Poate fi o opțiune viabilă ca statul să fie un actor important și eficient în sistemele naționale de transport, să figureze ca acționar majoritar în unele companii de producție, dar e anormal ca aceste companii să fie infestate politic, controlate de servicii sau să servească intereselor strategice străine.

Există excepții, dar sunt foarte puține. Intrarea companiei de stat Hidroelectrica pe piața furnizorilor de energie electrică a creat o alternativă sănătoasă pentru consumatori, în special pentru casnici.

Însă, din păcate, sectorul energiei electrice este afectat serios de lipsa investițiilor în rețelele de transport de mare și medie tensiune, în tehnologiile care asigură echilibrarea sistemului, precum și de scandaluri eterne care privesc racordarea prosumatorilor.

România este departe de a putea produce energie electrică la capacitatea ei maximă, astfel că importăm zilnic de la vecini, și toate acestea pentru că suntem obișnuiți să cârpim infrastructura, nu să o modernizăm.

Situația este dezastruoasă pe segmentul gazelor naturale. La mai bine de 30 de ani de la Revoluție, jumătate din România este, în continuare, condamnată la sărăcie energetică. Mai bine de jumătate din gospodăriile din țară nu au acces la rețeaua de gaze.

Celelalte țări din Europa Centrală, chiar dacă nu au resursele subterane pe care statul român le deține, au reușit să conecteze la rețea majoritatea gospodăriilor, în ultimii 20 de ani, pe baza fondurilor europene și naționale.

Noi am dormit la momentul oportun, am ignorat zăcăminte precum cel de la Caragele, din județul Buzău, am ratat fondurile europene și ne-am îmbătat cu apă rece pe baza promisiunilor fanteziste ale ministrului Boloș care, acum 4-5 ani, vehicula miliardul de euro, din bani europeni și fonduri naționale, pentru țevile de gaz de la poarta curții.

Pe depozitare și stocare stăm și mai prost. În mare, gestionăm depozitele moștenite de pe vremea comuniștilor, în timp ce Ungaria, Polonia și chiar Slovacia au investit masiv în stocarea gazelor naturale, au o capacitate de depozitare mai mare, ceea ce le permite să cumpere gaze ieftine, pe tot parcursul anului, în special vara.

Am ajuns de multe ori în situația ciudată de a vinde gaze ieftine, în cursul perioadei calde din an, către Ungaria, țară care nu are capacități semnificative de extracție, gaze pe care le-am răscumpărat iarna, la preț mult mai mare.

Sistemul strategic de transport are ca obiectiv integrarea României în sistemul european de interconectare. Avem BRUA, conducta care se întinde din județul Timiș până în județul Giurgiu. Teoretic, această magistrală cu sens dublu va asigura fluxul de gaze dinspre Marea Neagră, spre și dinspre Bulgaria sau Ungaria, și spre Republica Moldova.

Însă totul rămâne pe hârtie atât timp cât auzim, de ani de zile, cum oficialii din Ministerul Energiei și cei de la Transgaz nu reușesc să urnească lucrările de realizare a segmentului Podișor (jud. Giurgiu) – Tuzla (litoralul Mării Negre), vital pentru valorificarea resurselor din Marea Neagră prin intermediul BRUA.

În concluzie, avem capacitatea de a ne asigura singuri necesarul intern de consum gaze, de a deveni exportator net (vezi exemplul de succes al Norvegiei), de a ajuta mult mai mult Republica Moldova, o chestiune esențială și existențială pentru țara soră a României și pentru parcursul ei european, dar nu suntem în stare.  

Trist dar adevărat, unii politicieni, de altfel mari patrioți la televizor, nu au vrut să se întâmple aceste lucruri. Între timp, am bâjbâit legea redevențelor încă de pe timpul lui Dragnea, iar unul dintre marii investitori strategici din Marea Neagră a plecat.

Da, viitorul energetic al Uniunii Europene este unul verde, bazat pe energie regenerabilă și nepoluantă. Însă acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, astfel că se pun deja în aplicare măsuri intermediare de reducere a amprentei de carbon prin introducerea hidrogenului în componența gazelor naturale, echipamentele termice omologate suportând deja un mix cu până la 20% hidrogen injectat în conducte.

În același timp, aspectul social, de ieșire din situația de sărăcie energetică a gospodăriilor care folosesc lemne de foc sau cărbune, este unul care a fost neglijat inacceptabil de către guvernanți.

Oamenii aceștia, mulți dintre ei bătrâni, bolnavi și săraci, nu au nicio șansă să beneficieze de conectarea la rețea fără ca statul să investească în extinderea magistralelor regionale de gaze și fără o legislație clară privind obligațiile operatorilor de distribuție.

Suntem săraci pentru că politicienii României au ales să fim săraci, nu pentru că țara asta nu are resurse.

Sistemul energetic are nevoie de profesioniști, nu de politruci, nu de aceiași eterni băieți deștepți protejați ai USL, în diversele sale formule de guvernare, nu de rudele ofițerilor din servicii sau de combinatori cu gulere albe care, pe vremuri, ar fi fost inculpați pentru subminarea economiei naționale.


Articolul a fost publicat prima dată pe platforma PRESShub, în cadrul Arena PRESShub.

Arena PRESShub este un loc al dezbaterilor publice, în care lideri politici și personalități relevante își prezintă opiniile, ideile și poziționările față de teme fierbinți ale zilei.

Regulile Arena PRESShub sunt simple: invitații trebuie să respecte valorile democrației, să mențină un limbaj decent și fără atacuri la persoană, dezbaterile desfășurându-se exclusiv pe argumente. Opiniile sunt libere, dar trebuie susținute de fapte și date.

Ramona Strugariu este copreședinta Partidului REPER și europarlamentar RENEW Europe.


„Suntem grupul politic pro-european din Parlamentul European. Misiunea noastră este de a reînnoi Europa. Suntem inspirați să construim o Europă liberă și echitabilă.” – Renew Europe

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole