În ultimul an am relaționat intens cu autoritățile din județul nostru pentru solicitarea diverselor informații de interes public necesare realizării unor articole de presă bine documentate și care să prezinte realitatea în mod obiectiv, un exercițiu care m-a făcut să înțeleg cum funcționează transparența decizională și liberul acces la informații publice. Cele două activități sunt reglementate de legi speciale care ar trebui să fie respectate întocmai și să asigure accesul societății civile la informații astfel încât să se poată exercita rolul democratic de control al cetățenilor asupra activității diverselor autorități.
Din capul locului trebuie menționat că am avut cele mai ciudate răspunsuri de la două instituții foarte importante din județ, respectiv Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și Instituția Prefectului județul Bistrița-Năsăud.
În cazul Consiliului Județean am solicitat date privind activitatea desfășurată, eficiența activității și modul de planificare de la nivelul Autorității Teritoriale de Ordine Publică, o pseudo-instituție care în opinia mea este lipsită de eficiență și nu își justifică existența de mulți ani, o sinecură de unde se câștigă 5.000 de lei pe an.
Răspunsul Consiliului Județean nu a fost altceva decât o adresă prin care nu mi-au răspuns la întrebările legitim exprimate și niște extrase din documente care oricum erau publice. Totuși această structură ar trebui să fie întrebată de cineva cu ce se ocupă, care este rezultatul concret al activității ei (nu hârtii și vorbe goale, sau discuții de dragul discuției), cum își îndeplinește rolul prevăzut prin lege, respectiv de control și orientare a activității de ordine publică.
Atașez adresa cu ce am cerut și ce am primit, să vedeți și voi cum răspund autoritățile.
Al doilea exemplu vine de la Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud care a refuzat oficial să răspundă unei solicitări de informații publice privind adresa prin care s-au solicitat fonduri publice pentru UAT-urile din județul nostru prin repartizare din fondul de rezervă a Guvernului.
Cu o explicație nedemnă de o instituție care clamează transparența și este chiar responsabilă în teritoriu de modul de aplicare a legii privind transparența decizională, onor Prefectura a ales să nu comunice informații publice. Pentru că nu am primit un răspuns pozitiv din partea Prefecturii ne-am adresat Guvernului care a pus la dispoziție adresa respectivă în copie scanată.
Deci ceea ce este secret la Bistrița este informație publică la București, nu e ciudat? Atașez și aici solicitarea și răspunsurile.
Răspunsul primit de la Guvernul României exact cu ce nu a vrut Prefectura să comunice public, respectiv adresa nr. IIB 19822 din 24.09.2021 prin care s-au solicitat banii de la guvern.
Pentru că am relaționat și cu Primăria Municipiului Bistrița vă informez că am constatat o abordare deschisă și promptă în transmiterea răspunsurilor, la fiecare solicitare se comunică numărul de înregistrare și se poate chiar vizualiza stadiul cererii pe site-ul oficial.
Consiliul Local Bistrița în schimb nu este la fel de transparent și majoritatea materialelor de ședință se depun pe site-ul primăriei în ultima clipă, astfel încât este afectată capacitatea de parcurgere și evaluare a materialelor, rapoartelor etc. Procesul deliberativ din Consiliul Local este și el afectat fiind multiple solicitări din partea consilierilor locali din opoziție pentru prezentarea din timp a materialelor.
La Primăria Lechința, cu care am încercat o relaționare prin mail, nu citește nimeni astfell de adrese sau cel puțin nu răspunde la ele, ori poate doar în cazul meu nu au răspuns.
Pentru a vedea cum este situația la nivel de județ vă prezint câteva date privind transparența decizională și furnizarea de informații publice sintetizate de Instituția Prefectului într-un raport privind anul 2020 (disponibil în foto jos):
- Din cele 2352 de Hotărâri adoptate, un număr de 525 nu au fost publicate nicăieri (site, massmedia, sediu);
- Numărul de cereri primite pentru furnizarea de informații referitoare la proiecte de acte normative – 47;
- Numărul asociațiilor, fundațiilor și federațiilor interesate luate în evidentă conf. art.52 din O.G. nr.26 /2000 este zero, ceea ce arată lipsa de interes a societății civile pentru exercitarea rolului de moderator și watch-dog în relația cu autoritățile;
- Un număr de 17 UAT-uri nu au o rubrică de transparență decizională pe site-ul propriu;
- În secțiunea ‘Transparență Decizională” pe site-ul a 37 de UAT-uri nu se regăsesc toate informațiile și documentele prevăzute de art.7 alin.2, alin.10 lit.a) și d) și art.7 alin.ll din Legea nr.52 2003;
- Numărul acțiunilor în justiție pentru nerespectarea prevederilor legii privind transparența decizională intentate administrației publice: 1 caz, rezolvat în favoarea cetățeanului.
Această situație prezentată de Instituția Prefectului este îngrijorătoare întrucât un număr considerabil de hotărâri au fost adoptate fără să fie publicate, mai mult rolul asociațiilor și fundațiilor sau al cetățenilor este unul insignifiant, de asemenea exercitarea drepturilor cetățenilor prin contestarea hotărârilor este aproape inexistentă.
Într-o societate normală cetățenii își exercită drepturile fundamentale prin astfel de asociații și fundații, interesul public este definit și în funcție de proiectele și activitățile societății civile, rolul de watch-dog al acestor organizații este unul important, mai ales în condițiile în care majoritatea populației are o părere proastă despre partidele politice și nu are încredere în organizațiile politice.
