3.8 C
Năsăud
joi, 1 decembrie 2022

Bistrița, dezorientată politic, a mizat din nou pe cartea necâștigătoare

Trebuie citit

Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

La sfârșitul lunii septembrie a avut loc marele congres al PNL, un eveniment criticat de mai toată presa pentru nerespectarea restricțiilor specifice perioadei pandemice și sancționat de autorități cu o amendă modică, dar care a ținut blocată România timp de un an. Liberalii bistrițeni au ales, în frunte cu președintele PNL Bistrița-Năsăud, Ioan Turc, să mizeze pe mâna lui Ludovic Orban.

Actualul primar al municipiului Bistrița a făcut iar o alegere greșită susținând candidatul cu cele mai puține șanse de câștig și care a și pierdut în fața lui Florin Câțu. Am avut un deja-vu, pentru că liderul PNL Bistrița-Năsăud, Ioan Turc, îl mai susținuse anterior și pe Cristian Bușoi în confruntarea cu Ludovic Orban, la precedentul congres când a câștigat Orban.

Lipsă de orientare politică sau insuficiente informații interne din partid, nu știu care este explicația, dar cert este că filiala Bistrița-Năsăud nu a mers în totalitate pe mâna lui Ioan Turc, dovadă și faptul că Robert Sighiartău a fost mai bine conectat la ce se întâmplă și a obținut o funcție importantă de vicepreședinte PNL pentru politică externă și afaceri europene. O funcție care îi asigură conectarea la marile partide europene și contribuie la formarea unei imagini pozitive în plan extern și intern, ceea ce îl poate propulsa pe viitor în funcții importante, inclusiv la nivel guvernamental.

Ce a pierdut Bistrița prin susținerea lui Ludovic Orban? Premierul Florin Câțu este acuzat chiar de către contracandidatul său că a folosit funcția de premier și fondurile din programul Saligny pentru a obține susținerea primarilor și implicit a filialelor conduse de aceștia. Pe cale de consecință ne putem aștepta ca Florin Câțu să pună Bistrița pe o listă neagră cu orașe care nu l-au susținut și care nu vor beneficia de prea mare atenție. În contrapartidă, primarul orașului Năsăud l-a susținut pe Câțu, așa încât vom putea vedea în timp dacă sprijinul oferit Năsăudului va fi mai consistent decât cel primit de Bistrița.

Bistrița nici pe vremea lui Crețu nu era conectată la jocurile politice din București și nici la banii guvernamentali. Decizia din această toamnă plasează încă odată Bistrița pe o listă a celor dezorientați politic, cu consecințe în toate domeniile. Prima reacție la orice solicitare venită de la Bistrița va fi una de temporizare, dacă nu de respingere. Sigur că nu suntem condamnați să rămânem într-o opoziție față de un viitor premier, puțin probabil acum să fie tot Câțu, dar relațiile în politică se consolidează greu, iar cei care schimbă barca des nu sunt priviți cu ochi buni.

Ca să vedeți cât de conectată este Bistrița la politica de nivel înalt din PNL vă atrag atenția că, până mai ieri, niciun ministru PNL nu a venit la Bistrița cu treabă, au venit doar la alegerile interne, iar lunile trecute a fost în vizită ministrul demisionar al agriculturii (singura prezență oficială motivată). În schimb, miniștrii UDMR, de la mediu și de la dezvoltare au realizat două vizite de lucru cu o agendă bine conturată.

Pornind de la alocările din Fondul de rezervă al Guvernului aprobate de premierul demis Florin Câțu avem o imagine completă a modului în care se plătesc sau răsplătesc polițele în politică. Am văzut că primarii USR nu au primit nimic (un gest care răspunde la moțiunea de cenzură și plecarea de la guvernare), primarii PSD au primit alocări minime, în condițiile în care peste 50% din primării sunt la ei, iar între primarii PNL sunt diferențe vizibile, care explicitează votul de la Congresul PNL.

Spre exemplu, Bistrița a primit 800 de mii lei, la fel ca Năsăudul (pro Câțu) și Sângeorz-Băi, deși ca populație, număr de școli și instituții subordonate, cele trei primării nu se compară. Categoric Bistrița a fost faultată la această alocare vădit preferențială de fonduri.

Ca să vedeți cât a contat votul de la congresul PNL, hai să vedem alocările pe județe: Bistrița-Năsăud a primit aproximativ 9 milioane de lei în timp ce alte județe, similare ca dimensiuni, au primit 25-27 de milioane de lei. Concret, Sălajul – fieful lui Bode (aripa Câțu) – a primit 25.756.000 lei, o sumă consistentă, desigur. Județul Teleorman – fieful unui penal, Eugen Pârvulescu, care a schimbat tabăra chiar înainte de congres și a mers pe mâna lui Câțu – a primit de la Guvern nu mai puțin de 27.959.000 lei.

Am vrut să mergem mai în amănunt cu analiza aceasta și am solicitat informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001 de la Instituția Prefectului Județul Bistrița-Năsăud, respectiv adresa nr. 19822/24.09.2021, prin care s-au comunicat la Guvern sumele solicitate de primării. Răspunsul Prefecturii a fost unul pe lângă lege, fiind practic un refuz de prezentare transparentă a modului de solicitare și alocare a fondurilor publice.

În răspunsul Prefecturii se preciza că „proiectul înaintat este un act cu caracter individual asfel încât nu sunt incidente prevederile art. 7, alin (1) din anexa la HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative precum și a altor documente în vederea adoptării”, fapt pentru care nu ne-au transmis adresa solicitată.

Loviți de acest refuz al Prefecturii ne-am adresat Ministerului Dezvoltării, Lucărilor Publice și Administrației care ne-a transmis integral și în copie adresa trimisă de Instituția Prefectului Județul Bistrița-Năsăud, fapt care demonstrează că la Bistrița funcționează alte criterii decât cele legale privind transparența decizională.

Ca să vedeți diferențele între ce s-a cerut și ce s-a aprobat, aveți atașat documentele. Spre exemplificare, la Consiliul Județean s-au cerut 110.419.000 lei și s-au aprobat 1.063.000 lei, la Bistrița s-au cerut 11.716.000 lei și a primit 800.000 lei, la Năsăud s-a solicitat 1.700.000 lei și au primit 800.000 lei, Becleanul a cerut 2.371.000 lei și a primit 100.000 lei, iar Sângeorz-Băi a solicitat 10.145.000 lei și a primit 800.000 lei.


- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole