- Toate țările G20 ar trebui să fie neutre din punct de vedere climatic până în 2050.
- Cel puțin 100 de miliarde USD pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare.
- Este necesar un calendar pe cinci ani pentru accelerarea ritmului acțiunilor în domeniul climei.
Între 31 octombrie și 12 noiembrie, Glasgow găzduiește cel de-al 26-lea summit climatic ONU – COP26, cea mai importantă reuniune globală dedicată combaterii crizei climatice de la semnarea Acordului de climă de la Paris (2015) încoace, unde sute de guverne din întreaga lume se întâlnesc pentru a negocia și agrea planuri cu privire la rezolvarea urgenței climatice, se arată în comunicatul de presă al Parlamentului European.
COP26 este primul summit global în care statele trebuie să prezinte ținte ambițioase de reducere a emisiilor și planuri care să dovedească parcursul prin care le vor atinge. E relevant pentru că acesta e ultimul deceniu în care omenirea mai poate să evite cele mai devastatoare efecte ale încălzirii globale: dezastre naturale de neimaginat, creșterea nivelului mării și pierderea covârșitoare a biodiversității. Este, totodată, o oportunitate unică de a crea o economie mai puternică și echitabilă la nivel global. Cu cât guvernele amână mai mult să acționeze concret și benefic, cu atât va fi mai dificil ca procesul de combatere a schimbărilor climatice să devină un succes.
Parlamentul pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel mondial și pentru ca UE să rămână un lider mondial în combaterea schimbărilor climatice.
Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la Conferința ONU privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care are loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie, cu 527 voturi pentru, 134 voturi împotrivă și 35 abțineri.
În rezoluție, eurodeputații își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivele naționale anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. Aceștia afirmă că UE trebuie să rămână un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice și că eurodeputații vor depune eforturi pentru a se asigura că pachetul UE „Pregătiți pentru 55 în 2030” este în deplină conformitate cu Acordul de la Paris.
Pentru a accelera ritmul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, eurodeputații doresc ca UE să înlocuiască actualul plan pe 10 ani cu un calendar pe cinci ani pentru toate țările. Aceștia afirmă, de asemenea, că toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili ar trebui eliminate treptat în UE până în 2025 și solicită tuturor celorlalte țări să ia măsuri similare.
Eurodeputații reamintesc că biodiversitatea joacă un rol esențial în a permite oamenilor să combată încălzirea globală și să se adapteze la aceasta, și subliniază că soluțiile bazate pe natură sunt reciproc avantajoase, implicând protejarea, refacerea și gestionarea durabilă a ecosistemelor fragile.
G20 trebuie să fie un exemplu de urmat
Potrivit eurodeputaților, toate țările G20 ar trebui să dea un exemplu la nivel mondial mondial și să se angajeze în realizarea neutralității climatice până cel târziu în 2050. De asemenea, aceștia solicită Comisiei să creeze un club climatic internațional cu alți emițători principali de gaze cu efect de seră (GES), cu scopul de a stabili standarde comune și de a crește nivelul de ambiție în întreaga lume, inclusiv prin intermediul unui mecanism comun de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.
PE salută revenirea SUA în Acordul de la Paris și angajamentul președintelui Biden de a reduce la jumătate emisiile de GES ale SUA până în 2030, comparativ cu 2005. Deputații așteaptă măsuri politice concrete și finanțare pentru atingerea acestui obiectiv.
Deși recunosc dorința Chinei de a fi un partener constructiv în negocierile globale privind schimbările climatice, eurodeputații sunt preocupați de dependența țării de cărbune. Aceștia subliniază poziția lor potrivit căreia China ar trebui să își sporească nivelul de ambiție, iar obiectivele sale climatice ar trebui să acopere toate emisiile de GES, nu numai emisiile de dioxid de carbon.
Mai multe fonduri pentru combaterea schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare
Eurodeputații în Parlamentul European afirmă că țările dezvoltate trebuie să își îndeplinească promisiunea de a strânge anual cel puțin 100 de miliarde USD pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare, crescând această sumă începând cu 2025, când economiile emergente ar trebui, de asemenea, să înceapă să contribuie. Ar trebui convenită o foaie de parcurs care să prezinte contribuția echitabilă a fiecărei țări dezvoltate la acest plan de finanțare. De asemenea, PE dorește să se asigure că toate țările în curs de dezvoltare pot participa la COP26 în pofida restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19.
Următoarele etape
O delegație a Parlamentului condusă de Pascal Canfin (Renew, FR) se va deplasa la Glasgow în perioada 8-13 noiembrie.
Context
Parlamentul a insistat asupra unei legislații mai ambițioase a UE în domeniul climei și al biodiversității și a declarat situația de urgență privind clima la 28 noiembrie 2019. În iunie 2021, Legea europeană a climei a fost adoptată de Parlament. Aceasta transformă angajamentul politic al Pactului verde european față de neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o prevedere obligatorie pentru UE și statele membre. De asemenea, legea mărește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40% la cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990. În iulie 2021, Comisia a prezentat pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030” pentru a permite UE să atingă obiectivul mai ambițios pentru 2030.
Care sunt obiectivele României? Menținerea vie a țintei de 1,5 grade Celsius – România va susține la COP26 poziția comună a UE
UE încurajează contribuții ambițioase, promovează cea mai înaltă ambiție posibilă și transmite un mesaj politic puternic, clar și orientat spre acțiune pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, concentrându-se pe accelerarea reducerii emisiilor în acest deceniu, comentează evenimentul Digi24.
Președintele Iohannis a reiterat determinarea României de a respecta angajamentele prevăzute prin Acordul de la Paris. Angajamentul față de ținta europeană de reducere a emisiilor cu 55% pentru 2030.
România, în calitate de membră a Uniunii Europene, se angajează să contribuie la efortul UE. România va evidenția creșterea angajamentelor interne ale UE prin pachetul legislativ Fit for 55, anunțat în 14 iulie 2021 și aflat în plin proces de dezbatere și negociere.
România va sublinia importanța respectării în continuare a principiilor care au ghidat până în prezent politicile UE în domeniul schimbărilor climatice, respectiv echitate, solidaritate, flexibilitate și integritate de mediu.
Greenpace România semnalează contradicțiile între declarațiile de la COP 26, și luările de poziție atât ale președintelui Klaus Iohannis, cât și ale Ministrului Mediului, Tánczos Barna, în care amândoi susțin investițiile în energia convențională, cum sunt gazele fosile și nuclearul, și cer temperarea politicilor de mediu ale UE, ca să nu afecteze economia. Realitatea din alte state care au implementat politici verzi ne arată, însă, că reformele care protejează natura și cetățenii nu afectează economia, dimpotrivă, pot genera noi locuri de muncă, pe termen lung.
Potrivit Greenpace România, criza energetică recentă ne arată clar vulnerabilitatea generată de dependența energetică față de combustibilii fosili, iar președintele Klaus Iohannis tocmai a cerut cu fermitate UE includerea gazelor pe lista investițiilor sustenabile, care să primească finanțare în baza Pactului Ecologic European. Sectorul energetic este cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, iar aceste emisii trebuie abordate și reduse cu prioritate, însă liderii din România pare că spun una și fac exact opusul, existând un ecart mare între declarațiile politice și acțiunile efective care să reducă fenomenele meteo extreme și dezechilibrul climatic.
Cum stă România din perspectiva reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră?
Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei (CCPI) pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent (raportul este realizat de Germanwatch, NewClimate Institute, și Climate Action Network).
Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – 35, respectiv 48. Institutul NewClimate spune că, în ciuda potențialului mare din sectorul energiei regenerabile din România, „politicile slabe de sprijin, combinate cu inconsecvențele legislative, continuă să contracareze o tranziție către o energie curată”.
Scorurile pentru România sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Agenția Internațională de Energie avertizează că actualele planuri ale liderilor politici nu vor putea diminua emisiile de carbon decât cu 40% din obiectivul actual – acela de a ajunge la zero emisii nete până în 2050.
