-0.2 C
Năsăud

Ioan Turc: „Bistrița este un început de oraș magnet!” Ce cred universitarii și cum vede lucrurile administrația?

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

La Palatul Culturii din Bistrița a avut loc pe data de 20 octombrie o conferință susținută de profesorul conferențiar universitar Cornel Ban, de la Copenhagen Business School, reputat specialist în economie politică internațională, dar și activ implicat în identificarea politicilor culturale locale legate de revitalizarea urbană și dezvoltarea sustenabilă a orașului Bistrița și județului Bistrița-Năsăud.


Într-o prezentare foarte la obiect cu suport științific de excepție, prof. Cornel Ban a prezentat o serie întreagă de idei și soluții pentru a face din Bistrița un oraș magnet, dar nu numai atât: acest obiectiv trebuie să fie însoțit de o altă caracteristică, vivabilitate, un parametru actual care măsoară calitatea vieții.

Degeaba devine Bistrița oraș magnet dacă nu este vivabil, un oraș potrivit pentru viață, ne spune prof. Cornel Ban.

Prezentarea a trecut în revistă multe exemple de bune practici, dar și unele cu orașe care mor, orașele dormitor (gen Gherla și Dej, care adăpostesc navetiștii din Cluj-Napoca), sau orașe cu o infracționalitate ridicată și diferențe sociale majore.

După prezentare, în intervenția sa, domnul primar Ioan Turc a precizat că Bistrița deja este un început de oraș magnet și că într-o perspectivă de câțiva ani va ajunge la 100 de mii de locuitori.

În concepția primarului Bistriței, „bătălia este pe oameni, elementul principal este omul, trebuie să ne întrebuințăm să atragem oameni. Nu știm exact ce populație avem, din ultimul recensământ am avea 92000 de locuitori, dar conform estimărilor mele suntem la 72 000. M-am întrebat dacă există ceva magic care face dintr-un oraș comun unul magnet către care oamenii se uită? Nu cred că există așa ceva. Oamenii caută în primul rând venituri, traduc practibilitatea vieții în costurile de viață, au nevoie de servicii publice la standard, vor să se simtă implicați și respectați. Toate acestea există (n.n. la Bistrița ?!). Cine cred că plecăm de pe un loc redus se înșeală. Cine vine în oraș are o primă impresie bună, laudă orașul. Mobilitatea, modul în care reușim să ne legăm de Cluj, dacă între Bistrița și Cluj intrăm într-o logică pe principiul vaselor comunicante eu cred că Clujul nu își dorește așa ceva. Automobilul, sigur nu este atât de important pe viitor, dar astăzi, în Bistrița se pierd 3500 de locuri de parcare, ceea ce nu putem rezolva de pe azi pe mâine. Vom veni în noile parcări cu stații de alimentare pentru mașinile electrice. Vă invit la primărie să vă prezint principalele proiecte pe fonduri europene. Bistrița este un început de oraș magnet, dar va deveni un oraș magnet într-o perspectivă de 5 sau 10 ani.”

Profesorul universitar Cornel Ban a precizat că nu e suficient să fii oraș magnet, trebuie să fii vivabil, ori dacă ești blocat în trafic, dacă poluarea este prea mare, dacă ai probleme de securitate nu mai ești vivabil:

„Eu vorbesc de niște orizonturi tangibile, de a identifica niște elemente comune în zeci și sute de orașe similare. Spre exemplu, știe cineva cine sunt cei care locuiesc în zona periurbană a Bistriței, câți dintre ei sunt emigranți care și-au construit o casă aici în ideea că vor veni cândva acasă, câți dintre ei sunt sezonieri, câți sunt în economia gri, câți au abilități titrate, relevante pentru industrie și câți nu sunt. Deci, în primul rând trebuie făcut un studiu sociologic serios pe Bistrița, pentru a înțelege ce fel de populație avem în Bistrița. În al doilea rând este această echipă interdisciplinară (sociologi, psihologi, antropologi), nu putem să facem dezvoltare durabilă, mai ales în condițiile unei periurbanizări aproape blocate în Bistrița dacă nu avem o abordare de acest gen. În periurban ar trebui să avem cel puțin 6 sau 7 centre, piațete, cu grădiniță, cu cafenea, cu spații verzi și aceste cartiere să fie legate cu transport public în sistem radial. Ca să le faci bine acestea și nu să descoperi că dispar 3500 de locuri de parcare trebuie să faci planificare multianuală cu grupe interdisciplinare.”

Care ar fi cele mai mari trei greșeli pe care le poate face Bistrița și să ajungă pe traiectoria Dejului sau al Gherlei (întrebare din public)?

  • Prima greșeală ar fi să cedăm în fața hiper-modernismului automobilistic în detrimentul unor politici publice verzi care presupun transport public verde, zone pietonale și utilizarea bicicletei ca mijloc sănătos de deplasare. Este forte mare presiunea, este dificil de schimbat mentalități, dar este esențial să menținem un parcurs verde. Cine își va asuma mobilitatea sustenabilă în Bistrița va încasa pe termen lung dividende politice și de alt fel. Orașele blocate de mașini sunt cele care vor respinge oameni în timp;
  • A doua greșeală care s-ar putea face este respingerea ideii de navetă feroviară, Bistrița industrială este alimentată zilnic de forța de muncă din mediul rural adusă la fabrici cu autobuse care generează blocaje în trafic. Noi avem o cale ferată de la Beclean până la Bistrița și mai sus pe zona Bârgău, acesta e un lucru extraordinar. Direcția este tranzitul feroviar, este finanțabil european, așa se face eliminarea blocajelor de trafic de navetă. Trebuie o cooperare între autoritățile locale, județene, ONG-uri și principala entitate pe care nu o cunoaștem și care este forța de muncă de la noi, pe care nu o întrebăm, nu o cunoaștem, nu este sindicalizată;
  • A treia greșeală poate fi lipsa de toleranță și incluziune la Bistrița, pentru că orașul magnet atrage și populația săracă și ar fi greșit să nu îi integrăm, să generăm o ghetoizare a lor care poate aduce deservicii enorme în materie de imagine.

În continuare, vă prezint pe scurt ideile principale din prezentare și vă invit să vizionați filmarea de la Palatul Culturii.

CUM FACEM DIN BISTRITA UN ORAS MAGNET? (Foto: Facebook / Palatul Culturii Bistrița)

Cum faci magnetic un oraș mediu?

  • Facilitatea cu care intri și ieși din oraș cu transport public (durata navetei medii);
  • Atractivitate culturală pentru rezervoarele naționale și internaționale de talent;
  • Toleranță și incluziune.

Cum faci magnetic un oraș mediu (Bistrița)?

  • Atractiv și pentru cei care caută o viață mai bună;
  • O poveste care atrage;
  • Un loc bun pentru plimbăreală și socializare necomercială;
  • Mărimea și accesibilitatea publică a spațiilor verzi;
  • Patrimoniul istoric restaurat, locuit și viu.

Cum știi că te magnetizezi vivabil?

  • Antropologii și sociologii primăriei aduc dovezi empirice în acest sens;
  • Ancheta Globală de Vivabilitate (Global Liveability Survey);
  • Matricea Globală de Vivabilitate (Global Liveability Survey).

Ce poate Bistrița să facă de mâine?

  • Politici publice bazate pe date calitative și cantitative produse profesionist;
  • Angajarea de sociologi, antropologi și psihologi care să lucreze într-un colectiv cu arhitecții, economiști și juriștii (care sunt limitați în abordarea dezvoltării unui oraș);
  • Tabără Jan Ghiel pentru decidenții din municipalitate;
  • Direcția Județeană de Cultură și ONG – urile de profil devin parteneri în strategiile municipalității;
  • Campus urban în centrul istoric;
  • Bistrița în 2032: O oaza urbană în criză climatică;
  • Bistrița în 2032: Cel mai vivabil oraș mediu din România.
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole