Administrația municipiului Bistrița, prin proiectul de Hotărâre de Consiliu Local inițiat de către primarul Ioan Turc, propune ca Parcul Municipal să primească denumirea de “Regele Mihai I al României”.
Noi credem că denumirea mai potrivită este „George Coșbuc”, atât din punctul de vedere al originilor poetului, născut pe teritoriul județului nostru, dar și dat fiind faptul că statuia lui Coșbuc din parc este simbolul acestuia și fundalul multor fotografii din colecția bistrițenilor și a vizitatorilor zonei. Mai mult, în parc funcționează și Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc”, reinventat pompos sub numele de „Palatul Culturii”.
George Coșbuc este poetul nostru de suflet, deși a fost scos cu forța din manualele școlare, pentru că unii consideră că poetul țărănimii nu-și mai are locul acolo. Cu toții știm cel puțin o poezie de George Coșbuc, sau măcar câteva versuri, și suntem mândri de marile nume ale literaturii române care provin de pe aceste meleaguri: George Coșbuc, Liviu Rebreanu și Andrei Mureșanu.
Singura motivație a administrației pentru propunerii acordării acestei denumiri este faptul că se împlinesc 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I, pe data de 25 octombrie. Consiliul Local Bistrița se întrunește în ședință extraordinară miercuri, 20 octombrie, de la ora 16:30, în sistem online, unul dintre punctele de pe ordinea de zi fiind atribuirea unui nume Parcului Municipal.
Figura regală care a avut o legătură cu Bistrița este Carol al II-lea, un personaj cu care, însă, nici România și nici Casa Regală nu este mândră. Acesta a fost surghiunit la Bistrița pentru escapadele lui amoroase ce nu făceau deloc cinste familiei regale. Carol al II-lea are, din anul 2017, o placă memorială amplasată pe clădirea Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, clădirea în care a locuit. Noi credem că e suficient acest gest pentru o prezență forțată de un an la Bistrița.
Asociația Romania ECO, Filiala Bistrița, ia atitudine și vă invită să vă spuneți părerea. Chiar dacă administrația locală nu vă consultă când are astfel de inițiative, voi, în calitate de cetățeni ai municipiului, aveți dreptul să vă spuneți părerea și acest lucru contează! Într-o societate democratică, administrațiile se consultă cu cetățenii, mai ales în astfel de chestiuni sensibile. Chiar dacă Primăria Bistrița are de ceva vreme la dispoziție un site de internet nou, cu o secțiune dedicată sondajelor publice, a ales să nu îl folosească în acest sens.
„Inițiem această petiție pentru a vă cere sprijinul pentru modificarea numelui Parcului Municipal! Vrem ca parcul central din Bistrița să se numească George Coșbuc! Haideți să ne facem auzită această solicitare, distribuiți mesajul nostru și semnați petiția! Bistrițenii au dreptul să își spună cuvântul!
Vă invităm pe cât mai mulți dintre voi să solicitați accesul online la ședința extraordinară de Consiliu Local din data de 20 octombrie 2021, aveți acest drept și puteți să le transmiteți direct consilierilor locali și administrației mesajul nostru comun: Vrem ca Parcul Municipal să se numească “George Coșbuc”!”, este mesajul adresat bistrițenilor de către Filiala locală a Asociației România ECO.
Consiliul Local Bistrița se întrunește în ședință extraordinară miercuri 20 octombrie, de la ora 16.30, în sistem online, unul dintre punctele de pe ordinea de zi fiind atribuirea numelui „Regele Mihai” Parcului Municipal. Nu a existat nicio informare sau dezbatere publică pe această temă și nu se respectă termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 52/2003 – privind transparenţa decizională în administraţia publică care stabilește regulile pentru comunicarea proiectelor de hotărâre și dezbaterea publică a acestora.
Denumirile de străzi și parcuri cu nume de personalități politice sunt trecătoare. Apelul la astfel de modificări a fost făcut în general de regimurile autoritare/totalitare care au vrut prin această modalitate să modifice locul ocupat de diverse personalități în conștiința publică.
Vă reamintim că în Bistrița, pe perioada Diktatului de la Viena, Piața Centrală a purtat numele lui Horthy Miklos, iar in ’34 se numea Regele Ferdinand, după care a fost Piața Stalin. A rămas ceva în urma acestor denumiri? S-a legat Bistrița cumva de aceste nume? Nu. Până la urmă a revenit denumirea de Piața Centrală, deși inițial se numea Kornmarkt (Piața Cerealelor). Străzile Bistriței au avut denumiri nemțești în funcție de denumirea breslelor, spre a cinsti ocupația/meseria celor care locuiau în zonă: era strada dogarilor, tâmplarilor, brutarilor, măcelarilor etc.
De altfel, în anii ’40 denumirile de străzi date după personalităţi regale precum Regele Carol I, Principesa Mărioara (actuala Traian Banciu) şi Regele Mihai (Bulevardul Independenţei de azi) sunt de notorietate. Vrem să ne întoarcem în anii 40? De ce nu în anii ’50 când predominau nume consacrate de provenienţă sovietică sau socialistă: Piaţa Centrală se numea Piaţa Stalin, Bulevardul Independenţei se numea Gheorghe Gheorghiu- Dej, Strada Dornei se numea Malinowski.
Singura figură regală care are o legătură cu Bistrița este Carol al II-lea, un personaj cu care nici România și nici Casa Regală nu este mândră, de altfel acesta a fost surghiunit la Bistrița pentru escapadele lui amoroase care nu făceau cinste familiei regale. Dezertarea de pe front şi decizia de a se căsători cu Zizi Lambrino i-a adus lui Carol al II-lea stabilirea domiciliului forțat la Bistriţa. Deşi a stat puţin timp aici, Carol al II-lea a profitat din plin de acest exil forţat, participând la baluri şi distrându-se cu frumoasele săsoaice. Gurile rele spun că cel mai controversat rege al României a lăsat şi un fiu nelegitim în zonă, un anume Constantin Sabie. Carol al II-lea are din 2017 o placă memorială pe clădirea Bibliotecii Județene George Coșbuc din Bistrița, clădirea în care a locuit aici, credem că e suficient acest gest pentru o prezență forțată de un an la Bistrița.
Chiar dacă administrația locală nu vă consultă când are astfel de inițiative, voi în calitate de cetățeni aveți dreptul să vă spuneți părerea și acest lucru contează! Într-o societate democratică administrațiile se consultă cu cetățenii, mai ales în astfel de chestiuni sensibile. Primăria Bistrița are la dispoziție un site nou cu o secțiune dedicată sondajelor publice, dar a ales să nu o folosească.
Bistrițenii au dreptul să își spună cuvântul! Vă invităm pe cât mai mulți dintre voi să vă exprimați punctul de vedere prin trimiterea de mail-uri pe adresa primaria@municipiulbistrita.ro sau să solicitați accesul on-line la ședința extraordinară de Consiliu Local din data de 20 octombrie 2021, aveți acest drept și puteți să le transmiteți direct consilierilor locali și administrației mesajul nostru comun: Vrem ca Parcul municipal să se numească “George Coșbuc”!
Vă rugăm să semnați și petiția on-line.
Pentru cei care vor să facă o plimbare și o discuție despre parc vă așteptăm la evenimentul creat special pentru voi duminică, între orele 15–18, în Parcul Municipal, la statuia poetului George Coșbuc.
Așa cum v-am obișnuit, venim și cu soluții:
- Parcul perilor seculari, cel mai nou parc al Bistriței, poate să fie denumit Regele Mihai I (la împlinirea a 100 de ani de la naștere, numele Regelui este potrivit pentru parcul perilor seculari);
- Pădurea parc Codrișor care urmează să fie amenajată din fonduri publice ar putea de asemenea să fie denumită Regele Mihai I;
- În ultimă instanță, pentru că cimitirul municipal figurează la spații verzi, Primăria ar putea să redenumească cimitirul. Acolo avem și cimitirul eroilor din cele două războaie mondiale, iar aleea centrală ar putea purta numele Regelui Mihai I. Astfel, de fiecare dată când se organizează evenimente publice militare, se va acorda și onorul cuvenit fostului rege, care în ultimii ani, până la moartea sa, a fost ultimul șef de stat supraviețuitor al celui de al II lea Război Mondial. Și poate astfel va vedea, în sfârșit, și cineva de la Primărie că în acest cimitir mai este și o nevoie urgentă de investiții, până nu cade Mausoleul Eroilor…
