Ansamblul Urban Șirul Sugălete din Bistrița este un complex format din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri. Aceste clădiri erau locuite în trecut de patricienii Bistriței, având un rol important în activitatea de comerț și în dezvoltarea orașului implicit. Acordarea dreptului de târg de către regele Ludovic I, la 24 aprilie 1353, a făcut din Kornmarkt (Piața Cerealelor) si centru economic al orașului, aici desfășurându-se târgurile anuale.
Clădirile datează așadar începând din secolul XV și au suferit diverse modificări până astăzi, cu toate acestea în istoria orașului Bistrița Șirul Sugălete a rămas unul emblematic și este privit cu mândrie de localnici și cu admirație de turiști.
Puțină lume a văzut cum arată o astfel de casă pe dinăuntru și cum se trăiește într-o casă în care nu ai voie să faci modificări fără aviz, o casă construită în urmă cu câteva sute de ani, încărcată de istorie. Problemele acestor monumente istorice sunt multiple, având în vedere vechimea ansamblului și puținele lucrări de întreținere realizate în timp de proprietari. Această situație este cauzată de mai mulți factori, odată pentru că administrația nu oferă niciun fel de sprijin, apoi pentru că lucrările de restaurare sunt scumpe, și nu în ultimul rând pentru că documentațiile sunt complicate.
În acest articol vreau să vă prezint o situație reprezentativă în care o clădire declarată monument istoric de clasă A este afectată de lucrările realizate într-un imobil cu care se învecinează.
Astfel, avem casa de la nr. 18 din ansamblul Sugălete care are mult de suferit din cauza unor intervenții derulate de proprietarii clădirii de la nr. 19., firma S.C. VATRA SRL. Menționăm că pentru clădirea de la nr. 19 există un proiect aprobat și avizat de Ministerul Culturii (aviz nr. 83/M/2015) care prevedea următoarele lucrări la Corpul A: consolidarea pereților ce prezintă degradări sau reconstruirea din zidărie mixtă (piatră și cărămidă) a celor ce nu prezintă stabilitate, conform expertizei tehnice și a proiectului de structură; refacerea din beton armat a planșeelor prăbușite, peste parter și et. 1, și repararea celor păstrate dinspre stradă; șarpanta va fi refăcută din lemn de brad; se propune realizarea unei invelitori din tiglă solzi și înălțarea coamei paralele cu fațada principală până la aprox. 17 m; documentația nu prevede amenajarea unor spații utile în pod.
Pe pagina de Facebook, firma Vatra prezintă ca lucrări de succes: tablourile pentru nocturnele terenurilor de fotbal Otelul Galati, Gaz Metan Medias, Gloria Bistrița, Drobeta Turnu Severin, tablouri generale si iluminat hale industriale ROMBAT SA, RAAL SA , inversoare de sursa la ROMBAT SA, Spitalul Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, clinica Sanovil, Romtelecom Tg Lăpuș, iluminat arhitectural obiective din Bistrița (Primărie, Casa de Cultură, biserici, fântâna arteziană, ansambluri arhitecturale…), iluminat Crucea din Pasul Tihuța, cea mai înaltă cruce din România, iluminat festiv orașe și comune (Bistrița, Beclean, Năsăud, Feldru, Șieu Măgheruș…), lucrări din care se deduce ușor o relație foarte bună de colaborare cu Primăria Bistrița.
Într-o postare pe aceeași pagină, firma Vatra SRL precizează:
„Începem să fim sătui de „grija” mai multor publicații pentru clădirea pe care noi o renovăm la numărul 19, Sugălete, grija care nu merge pana la a solicita un punct de vedere si din partea proprietarilor. Drept pentru care, din proprie inițiativa, aducem spre cunoștința celor interesați următoarele: clădirea se renovează după un proiect aprobat în comisia teritorială pentru monumente de la Cluj-Napoca, după care a primit și acordul comisiei de specialitate la Ministerul Culturii din București. Evident există toate aprobările necesare la nivel local.
În ceea ce privește regimul de înălțime incriminat, ni s-a cerut să ridicăm acoperișul la cota actuală, pentru a respecta nivelul inițial al construcției și nu nivelul la care s-au oprit, din motive economice, reparațiile ulterioare executate asupra monumentului (vezi centrul Sibiului). Sperăm ca reabilitarea Complexului Sugălete sa fie continuată si de către alți proprietari, pentru ca la final această clădire să se prezinte la adevăratul ei potențial, ca unul dintre simbolurile orașului.”
Din constatările personale la fața locului rezultă că s-au realizat intervenții asupra acoperișului fiind supraînălțat printr-o mansardare, avizată cei drept, dar care a afectat clădirea învecinată.
În comunicatul VATRA SRL se spune că a fost adus acoperișul la înălțimea inițială, dar se vede și din pozele mai vechi că aceste două case aveau podul la același nivel, mai mult conform proprietarilor de la nr.18 acesta era unul comun (fără ziduri), iar prin lucrările realizate podul a fost secționat în două pentru mansardarea din vecini.
Chiar dacă se invocă faptul că această soluție a fost impusă, prin punerea ei în operă s-au produs pagube clădirii învecinate.
Înainte de renovare, la imobilele cu nr. 18 și 19 podurile sunt la același nivel. După renovare, casa de la nr. 19 este supraînălțată cu mansardare.
Lucrările au afectat și sistemul de colectare a apelor pluviale care a produs în timp distrugeri la zidurile clădirii de la nr. 18. Se poate observa din poze modul în care se infiltrează apa prin pereți, dar și improvizația de sistem pluvial cu un butoi de tablă înfipt într-o țeavă, montat de cei de la nr. 19. Oare așa ceva a fost avizat de Ministerul Culturii? Nu cred.
Dacă ne uităm din față clădirea de la nr. 19 pare una foarte frumos renovată, dacă mergem în spate însă, vedem plăcile de beton turnate peste zidăria veche, găsim beciul deschis și expus intemperiilor unde se adună apa de ploaie, care normal se infiltrează și la vecini și descoperim marea lucrare de colectare a apelor pluviale reprezentată de un butoi ruginit.
Imaginile sunt din data de 8 septembrie 2021.
De la terminarea lucrărilor la nr. 19, începute în anul 2016, prin care s-a autorizat betonarea unei clădiri monument istoric de clasă A din centrul vechi de sute de ani al Bistriței s-au produs fisuri și crăpături în casa învecinată (zidul comun dintre cele două case nu poate susține placa de beton turnată de vecini), a început să se infiltreze apa din beci, iar din pod a început să curgă apa pe pereți, afectând mai ales terasa din spate, dar și partea de la stradă.
Practic vecinii „foarte harnici” de la nr.19 au realizat o construcție care modifică regimul de înălțime al Șirului Sugălete, invocând readucerea la înălțimea inițială avizată de Ministerul Culturii, dar la execuție au construit ce au vrut ei, fără să îi întrebe nimeni nimic, iar lucrările au produs pagube proprietății de la nr.18. Așa cum bănuiți proprietarii de la nr. 18 sunt doi pensionari de 70 și 80 de ani, care au ținut toată viața de această căsuță din mijlocul burgului, pentru că a fost o moștenire de familie, au luptat pentru ea în peste 10 ani de procese și posibilitățile lor de a repara ce au stricat alții sunt limitate.
Precizez că în anul 2016, s-au făcut sesizări la Primăria Municipiului Bistrița pentru modul de realizare a lucrării de la nr. 19, dar și un memoriu la Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud, drept consecință au fost amendați proprietarii de la nr. 18 pentru că nu au reabilitat fațada.
Ce să facă acești oameni, cui să se adreseze? Cum să salveze încă odată acest monument istoric? L-au salvat de comuniștii care întâi l-au naționalizat și apoi se pregăteau să-l demoleze, l-au salvat prin anii mulți de procese cu statul român de după Revoluție și acum sunt neputincioși în fața unora cu bani și relații care își permit să facă orice, chiar dacă distrug istoria.
Revin cu solicitarea publică față de administrația orașului Bistrița să ne prezinte o strategie coerentă și un program bine pus la punct, care să valorifice toate oportunitățile pentru a reabilita monumentele istorice din municipiu. Sunt prea mulți anii în care nu s-a făcut nimic în acest domeniu și haosul din urbanismul Bistriței a afectat și monumentele istorice, cu toate că sunt protejate de lege.
Legea banilor și a intereselor ilegitime a primat dintotdeauna în detrimentul unui domeniu foarte fragil cum este cel al patrimoniului cultural național. Din nefericire, mulți proprietari nu își permit astfel de lucrări de reabilitare, iar cei care au bani și inițiază lucrări o fac cu sfidarea legii și a proprietăților învecinate.
Dacă mai știți astfel de situații care strigă după ajutor vă rog nu ezitați să le semnalați Primăriei Municipiului Bistrița, sau să mă anunțați pe mine! Dacă ne pasă de aceste valori trebuie să facem un minim de efort și să arătăm administrației că este importantă moștenirea noastră culturală!
