Conform programului anunțat pentru procesul de bugetare participativă organizat de Primăria Municipiului Bistrița până pe 20 septembrie 2021 au putut fi depuse proiecte, cele acceptate fiind afișate pe site-ul oficial.
Din propria experiență, întrucât am depus câteva proiecte, am câteva observații de făcut:
- bugetul alocat este unul firav având în vedere că sunt proiecte care necesită o finanțare mai consistentă;
- cetățenii au fost limitați la depunerea unui singur proiect pe categorie, iar cei care sunt preocupați de un anumit domeniu, de exemplu mediul înconjurător sau patrimoniul, unde sunt multiple probleme, au fost nevoiți să se limiteze la un singur proiect;
- categoriile pentru depunerea proiectelor au fost limitate la cinci secțiuni, deși putea să fie și o categorie generală de tip deschis, de exemplu, alte categorii;
- între categoriile fixate pentru bugetare participativă nu se regăsește tema SMART CITY, o categorie absolut necesară pentru societatea informațională în care trăim;
- nu se regăsește o categorie specială pentru persoanele cu dizabilități.
Ce proiecte au depus bistrițenii? Cele mai multe proiecte, în număr de cinci, vizează mediul înconjurător, (respectiv spații verzi, calitatea aerului, plantări de arbori și pădure-parc), apoi alte trei proiecte vizează reabilitarea de clădiri și valorificarea patrimoniul cultural (Smart City Tour, program de reabilitare clădiri istorice, proiect reabilitare bloc). Două proiecte propun amenajarea unor locuri de joacă sau agrement (unul în Ghinda și unul în parcul municipal pentru persoanele cu dizabilități). Alte proiecte propun înființarea de cercuri de muzeistică la Palatul Copiilor, achiziția unui mijloc de transport pentru persoane cu dizabilități, un club al pensionarilor, creșterea siguranței la trecerile de pietoni din Unirea și Viișoara, amplasarea de mobilier urban.
De menționat că primele două teme de interes pentru cetățeni, respectiv mediul înconjurător și patrimoniul cultural nu se regăsesc printre temele abordate de Consiliul Local, nu sunt discutate în acest for reprezentativ și nu figurează nici printre propunerile de hotărâri/proiecte ale consilierilor locali, indiferent de culoarea politică. Acest lucru relevă că la Bistrița există o discrepanță mare între ceea ce îi preocupă pe cetățeni și agenda politică a consilierilor locali, ceea ce nu mă surprinde deloc.
În total, au fost depuse proiecte în valoare de 2.888.000 lei în condițiile în care Primăria Bistrița a prevăzut un buget total de 1.000.000 lei, ceea ce înseamnă că va fi o concurență acerbă pentru banii alocați, sau se vor face corecții la evaluarea tehnică a proiectelor, etapă care a început deja. Cel mai probabil unele proiecte vor suferi modificări pe componenta financiară pentru că așa cum e și firesc cetățenii nu au modalități exacte de estimare a costurilor efective.
După evaluarea tehnică de către Primărie urmează etapa de vot în care toți locuitorii Bistriței vor putea să voteze proiectele pe care să le susțină. Pentru a putea vota cetățenii trebuie să își facă un cont pe site-ul Primăriei, ceea ce cred că va limita numărul persoanelor interesate (similar aplicației iReport în care a scăzut numărul sesizărilor față de aplicația City Health). De asemenea, aplicația limitează votul în funcție de localizarea IP, deci nu vor putea vota persoane din alte localități, ceea ce este foarte corect.
Pe scurt, vă prezint câteva proiecte depuse și acceptate în prima etapă de bugetare participativă pe care eu le consider interesante, unele depuse chiar de mine. Restul le găsiți pe site-ul Primăriei:
- PROGRAM DE REABILITARE A CLĂDIRILOR MONUMENT ISTORIC DIN CENTRUL BISTRIȚEI
Este vorba de un program care să acorde o serie de facilități proprietarilor de imobile de patrimoniu care doresc să reabiliteze aceste clădiri.
În principiu este o idee simplă, aplicată și la alte programe în care statul vrea să intervină (Casa Verde, Rabla, Rabla pentru electronice etc), un program coerent prin care administrația dorește să atingă anumite obiective.
Astfel, Primăria poate impune un set de condiții minimale pentru finanțare iar cetățenii care vor se înscriu în program și obțin finanțare pentru o parte din lucrări (de ex: înlocuirea ferestrelor cu ferestre din termopan pe structură din lemn, sau reparația streașinei și zugrăvirea fațadei).
De exemplu, la o casă de patrimoniu, în care sunt mai multe apartamente, este foarte dificil de convins toți proprietarii să se asocieze să renoveze fațada clădirii sau acoperișul, iar prin acordarea unor vouchere individuale, fiecare va contribui cu o anumită sumă, iar statul (fiind interesat de protecția și reabilitarea clădirilor istorice) contribuie și el cu o sumă în funcție de contribuția proprietarilor.
Un astfel de program nu trebuie să blocheze resursele financiare ale administrației, pentru că nu se reabilitează tot centrul într-un an și poate fi dezvoltat inclusiv printr-un sistem de vouchere pe care fiecare proprietar îl accesează în baza unei documentații (care oricum se depune la urbanism).
Programul funcționează pe principiul primul venit primul servit și la terminarea bugetului alocat pe anul respectiv se poate analiza continuarea sau amânarea pentru următorul an, urmând să se respect ordinea depunerii de cereri. În felul acesta vor fi motivați suplimentar proprietarii să inițieze demersuri pentru renovare, proprietarii își caută firmele cu care se realizează lucrările, aceste trebuie să fie exclusiv din lista celor autorizate pentru lucrări de patrimoniu, se stimulează libera inițiativă (multe firme de familie cu câțiva angajați pot să se autorizeze), sunt valorificați meșterii și meseriașii (pentru arhitectura vernaculară românească trebuie utilizate tehnici și materiale specifice-lemn, piatră, lut).
Mai mult, Primăria poate ajuta cu întocmirea documentațiilor, acesta fiind unul din motivele pentru care se manifestă reticență din partea proprietarilor atunci când vine vorba de lucrări de reabilitare. Un alt avantaj al implementării unui astfel de program este că fiecare proprietar își alege cu cine lucrează, scutind practic Primăria de problema licitațiilor și contestațiilor care durează, de asemenea la finalul lucrărilor poate să fie constituită o echipă care să verifice lucrările.
În plus, cred că fiecare proprietar are mai multă grijă la astfel de lucrări decât ar avea Primăria, oamenii fiind direct interesați.
BUGET ESTIMAT: 200.000 LEI
- ATELIERE DE MUZEISTICĂ, CREAȚIE POPULARĂ ȘI MEȘTEȘUGURI LA PALATUL COPIILOR BISTRIȚA
Ideea vizează familiarizarea elevilor cu diverse domenii muzeistică, arheologie, conservare, protecția monumentelor și creație populară.
Cred că un astfel de proiect este fezabil și are perspective de succes, elevii ar avea de câștigat, mai mult cred că s-ar arata interesați de activitățile acestor cercuri care pot să fie foarte diverse. Totodată se pot iniția colaborări cu Muzeul Județean și ar implica o activitate de cunoaștere a istoriei locale. Așa cred ca am atrage atenția elevilor privind necesitatea protejării patrimoniului cultural național, care nu este format numai din monumente istorice și situri arheologice, conține și obiceiuri și tradiții frumoase care trebuie păstrate.
În ceea ce privește meșteșugurile și creațiile populare se vor organiza ateliere cu prezența unor meșteri populari, aceste activități urmând să fie remunerate din fondurile alocate prin proiect.
Elevii vor participa la activități de voluntariat în cadrul proiectelor culturale de promovare a Cetății Bistriței organizate de Primărie sau ONG-uri. În prezent la Palatul copiilor există o secțiune Cultural -Artistică cu următoarele cercuri: creație literară-teatru; dans modern; dansuri populare; italiană creativă; teatru; pictură/desen; tenis de masă.
Voluntariatul și implicarea copiilor în proiecte de restaurare, renovare, reabilitare în domeniul patrimoniului cultural național aduce experiențe inedite cum sunt taberele sau vizitele la muzee, excursii în alte orașe reprezentative pentru protecția monumentelor istorice, acumularea de informații prin participare directă la activități educative practice.
BUGET ESTIMAT: 10.000 LEI
- AMENAJARE ZONĂ DE AGREMENT CU ECHIPAMENTE DE SPORT ȘI TEREN SINTETIC PENTRU TENIS CU PICIORUL ȘI VOLEI ÎN CARTIERUL GHINDA
În cartierul Ghinda există o comunitate în continuă creștere, numărul de copii este tot mai însemnat și aceștia nu dispun de posibilități de petrecere a timpului liber.
În prezent copiii din Ghinda sunt limitați la un loc de joacă din spatele Căminului cultural aflat în stare de degradare. Majoritatea copiilor petrec ore în șir pe scările de la căminul cultural și de la fosta școală sau în stația de autobus tocmai pentru că nici măcar o bancă nu există pe spațiul public din centrul satului. Pentru a asigura dezvoltarea tinerilor este necesară o infrastructura de agrement și sport care să ofere oportunități similare celor de la nivelul municipiului Bistrița.
În acest moment există un teren de fotbal în mijlocul satului în legătură cu care Primăria a dispus bugetarea unei reabilitări în acest an, dar investiția nu este inițiată încă.
Consider că prin amplasarea unor echipamente de sport de genul celor din municipiu tinerii vor avea posibilitatea să își ocupe mai mult timp făcând mișcare cu efecte benefice pentru dezvoltarea lor armonioasă. De asemenea de aceste echipamente pot beneficia și alte categorii de vârstă din Ghinda.
Prin realizarea unui teren de tenis cu piciorul vor putea să practice sportul și alte categorii de vârstă din cartierul Ghinda, de asemenea la Ghinda exista pe vremuri un teren de volei unde sătenii se adunau pentru a juca acest sport.
BUGET ESTIMAT: 100.000 LEI
- SMART CITY TOUR BISTRIȚA – APLICAȚIE IT PENTRU TURIȘTI CONSTÂND ÎN TURURI GHIDATE VIRTUAL
În ultimii ani au câștigat teren experiențele la destinație și nu au întârziat să apară soluțiile care vin în ajutorul turiștilor și călătorilor ce doresc să experimenteze anumite activități în locurile pe care le vizitează.
Smart City Tour Bistrița va fi o aplicație cu ajutorul căreia cei ce doresc să viziteze Bistrița pot să își creeze propriul tur ghidat virtual sau să aleagă din cele disponibile în aplicație (Pasajele Bistriței, Zidul Cetății, Bisericile Bistriței, monumente de clasă A, pe urmele lui Dracula etc). Totodată turiștii pot împărtăși cu alții asemeni lor traseele turistice pe care le parcurg, este un fel de bikemap.net pentru călători și turiști.
Aplicația îi ajută pe turiști și călători să creeze tururi din itinerariile pe care le parcurg, aceștia putând adăuga pin-uri pe harta pentru obiectivele turistice sau mai puțin turistice ce merită vizitate, puncte de orientare în teren, informații despre mijloacele de transport folosite, locuri de cazare, masă și alte servicii. Toate aceste puncte de interes sunt localizate pe traseu și oferă informații despre programul de funcționare, importanța istorică, preț de intrare/cumpărare și sunt însoțite de imagini. Fiecare tip de punct are icon-uri și culori specifice pentru a putea fi recunoscut ușor.
Odată completate toate aceste informații de către dezvoltatorii și utilizatorii aplicației, tururile sunt urcate pe un server și aici se calculează statistici importante despre tur care îi ajută pe alți utilizatori să aleagă destinația potrivită pentru ei, cu focus pe costuri, durată (numărul de zile), distanță și cu ce mijloc de transport e parcursă, altitudinea minimă, maximă și totalul de urcat, tipul turului (cultural, natural sau sportiv) și multe alte informaţii utile. Un alt criteriu important după care se poate căuta un tur este accesibilitatea, de exemplu: accesibil persoanelor în scaun cu rotile, accesibil pentru grupuri mari, accesibil cu copii până într-un an sau accesibil cu câinele. Astfel de criterii vor ajuta persoanele să își găsească destinația de vacanță potrivită pentru ei.
Proiectul poate să includă și o componentă educativă prin implicarea elevilor (de la liceul de arte și de la alte licee cu secții de istorie și științe sociale) în activitatea de implementare a informațiilor culturale și turistice. Proiectul poate avea și o componentă de internship/voluntariat prin cooptarea elevilor de la clasele de informatică din oraș. Aplicația poate fi utilizată și pentru alte tipuri de trasee cum ar fi: ciclism, alergare, plimbare, zone urbane verzi, turism montan în proximitatea Bistriței (de ex: un traseu pe zona Dealul Negru, Heniu, Dorolea) etc.
Mai mult, se pot realiza și tururi virtuale pentru monumentele istorice din oraș, astfel încât să fie accesibile online și offline, se descarcă traseul și în funcție de localizarea GPS utilizatorul vede informațiile necesare.
Aplicația poate să fie utilă și din punct de vedere administrativ și științific pentru faptul că se dezvoltă un registru electronic al monumentelor istorice și de for public din municipiu. Registrul electronic poate fi updatat cu informații despre măsurile de protecție, regimul imobilelor, starea actuală etc date care să fie utile cercetătorilor și studenților, dar și administrației.
Tururile ghidate virtual pot fi comercializate la un preț modic (2 euro/persoană) iar includerea agenților economici din zona HORECA în aceste tururi se poate face contracost (20 de euro/an). Proiectul poate face obiectul finanțării din fonduri nerambursabile UE mai ales că 20 % din bugetul alocat prin PNRR vizează digitalizarea.
BUGET ESTIMAT: 100.000 LEI
- AERBUN – REȚEA DE MONITORIZARE A CALITĂȚII AERULUI ÎN BISTRIȚA
Cât de curat este aerul din interiorul și din jurul școlii copilului meu? Este sănătos să merg cu bicicleta pe stradă? Dar să alerg prin oraș? Cât de poluat este cartierul în care locuiesc? Problema e că nu știm ce aer respirăm!
Pe parcursul ultimilor 30 de ani, informațiile cu privire la calitatea aerului respirat la Bistrița au fost contradictorii iar explicațiile pe această temă, dintre cele mai neinspirate. În realitate, nu avem suficiente date pentru a trage o concluzie cu privire la aerul pe care îl respirăm.
Calitatea aerului din Bistrița este monitorizată oficial, astăzi, de 1 stație cu senzori, care nu raportează tot timpul parametrii monitorizați (vezi raportul național și site-ul ANPM – http://www.calitateaer.ro/ ) și a cărei amplasare este discutabilă (parcul municipal). Mai mult, datele cu privire la poluare nu sunt accesibile în timp real pentru a le permite bistrițenilor să se protejeze.
De aceea, propunem înființarea unei rețele publice de senzori pentru monitorizarea calității aerului, în municipiul Bistrița și localitățile componente, utilizând pentru prelucrarea și interpretarea datelor o platformă specializată. Pentru a avea o imagine cât mai clară a aerului pe care îl respirăm în Bistrița, este nevoie de cât mai mulți senzori – specialiștii recomandă peste 80.
Pentru început, propunem pentru înființarea rețelei, achiziția a cel puțin 30 de senzori externi (pentru monitorizarea calității aerului în zone intens circulate) și 30 senzori de interior (pentru monitorizarea calității aerului în licee, școli gimnaziale, grădinițe etc).
BUGET ESTIMAT: 100.000 LEI
- JOACĂ ACCESIBILA
JOACĂ ACCESIBILĂ își propune crearea accesului la mediul fizic pentru persoanele cu dizabilități fizice prin achiziționarea unui leagăn pentru persoane cu dizabilități fizice aflate în scaun cu rotile.
Articolul 61 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede „în vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic… autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri, să promoveze și să implementeze conceptul „Acces pentru toți” , pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare”.
Prin montarea unui leagăn special în spațiul de joacă din Parcul municipal Bistrița se va face un prim pas spre eliminarea barierelor de acces la joc și recreere pentru persoanele cu dizablități fizice care nu pot utiliza echipamentele de joacă generale fiind imobilizate în scaun cu rotile.
BUGET ESTIMAT: 15.000 LEI
- REFACEREA ALINIAMENTELOR STRADALE CU ARBORI URBANI ȘI MOBILIER URBAN AFERENT LOCAȘURILOR.
În ultimii 12 ani ai fostei administrații, Bistrița a pierdut cu mult peste 1.000 de arbori, din care peste 400 arbori de aliniament. O nouă problemă s-a iscat și în momentul dalării trotuarelor cu dale de beton și pentru că DSP Bistrița nu a recepționat corect lucrările, am pierdut temporar aceste locașuri și implicit posibilitatea de a planta arbori noi. Imaginile privind situația descrisă de mine, pot fi văzute cu ușurință.
Noul concept de arbori urbani, agreat și dezbătut de țările europene și Comisia Europeană de mediu, este îmbrățișat tot mai mult de edilii marilor orașe. Sunt încurajate și finanțate aceste proiecte pe toate planurile.
În ce privește partea de mobilier stradal aferentă locașurilor pentru arbori, consider că cel puțin străzile centrului istoric merită redecorate cu rame de protecție, care sunt foarte utile și elegante.
BUGET ESTIMAT: 425.000 LEI
