23 C
Năsăud
joi, 16 septembrie 2021

România, regres major în lupta împotriva traficului de ființe umane

Rețeaua ONG-urilor împotriva Traficului de persoane (RoTIP) solicită Guvernului să nu modifice Strategia Națională împotriva traficului de persoane (2018-2022)

Trebuie citit

16 ONG-uri membre ale Rețelei de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) critică într-un comunicat de presă proiectul de Hotărâre a Guvernului referitor la modificarea actualei Strategii naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 (SNITP), despre care susțin că va slăbi capacitatea de luptă a instituțiilor cu acest fenomen care a luat proporții în România.

Asociațiile semnatare ale protestului arată că proiectul, care a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, conduce la ”un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile internaționale care monitorizează acest domeniu consideră că Guvernul României „nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”.

Societatea civilă arată că România este statul UE care oferă cele mai multe victime în plan internațional, cu un număr de minori ce a crescut de 10 ori în doar 2 ani, conform Raportului UE din 2020. România riscă o retrogradare internațională în TIER 3, alături de state care nu au capacitatea de a lupta împotriva traficului de persoane, precum Afganistan, Siria, Cuba ori Iran, potrivit comunicatului citat.

Principalele critici aduse de ONG-uri față de proiectul de hotărâre de guvern:

  1. Schimbarea procedurii de monitorizare:
  • considerăm că înlocuirea „rapoartelor de monitorizare periodice (semestriale) în care [instituțiile] vor prezenta  modul  de  îndeplinire  a  sarcinilor  asumate  prin  planurile  de  acţiuni” cu „[fiecare instituție] va monitoriza modul de îndeplinire a sarcinilor asumate prin planurile de acţiuni” duce la reducerea responsabilităților și, totodată, a acțiunilor concrete ale instituţiilor care desfăşoară  activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane sau de asistenţă şi reintegrare a victimelor.
  • eliminarea textului care face referire la echipa interinstituțională de evaluare – un element extrem de important în cadrul actualei Strategii, și, implicit, a obligațiilor generate de acest text este inacceptabilă: „Comitetul va desemna o echipă de monitorizare formată din reprezentanţi, la nivel de experţi, ai instituţiilor implicate care va elabora, în acest sens, chestionare de monitorizare şi va efectua vizite de evaluareRapoartele echipei de monitorizare vor evidenţia progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale, şi, după caz, motivele  îndeplinirii  parţiale  sau  neîndeplinirii  obiectivelor  şi  vor cuprinde  concluzii  şi  recomandări privind posibile măsuri de îmbunătăţire a procesului de implementare, respectiv propuneri de îmbunătăţire/ revizuire a obiectivelor propuse, propuneri de soluţii pentru remedierea situaţiilor constatate, măsuri de corecţie astfel încât evoluţia indicatorilor să fie cea scontată.” Această modificare reduce șansele de identificare și soluționare a problemelor sistemice cu care România se confruntă în materia traficului de persoane.
  1. Prin eliminarea din aria de competență a ANITP a activității de prevenire, conform punctului 5 din Proiectul de H.G., considerăm necesară desființarea din cadrul acestei structuri a serviciului de proiecte naționale de prevenire. Totodată, alocarea acestei competențe către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dezabilități Copii și Adopții, fără dezvoltarea expertizei necesare, reprezintă un real eșec pentru implementarea întregii Strategii, având în vedere că prevenirea este esența eficienței luptei împotriva traficului de persoane. Totodată, această modificare de alocare a competențelor face ca prevenirea traficului de persoane în rândul adulților să rămână în afara ariei de interes strategic. Considerăm că „prevenirea” ar trebui să revină și sectorului ONG, după modelul statelor în care lupta împotriva traficului de persoane este eficientă.
  1. Alocarea către ANDPDCA a sarcinilor referitoare la „asigurarea activităţilor prevăzute de lege în vederea repatrierii, protecţiei şi monitorizării post-repatriere a copiilor români aflaţi neînsoţiţi pe teritoriul altor state şi a copiilor victime ale traficului de minori” fără o sursă bugetară clară de acoperire a cheltuielilor aferente acestor activități și pregătirii personalului necesar reprezită o altă modificare ce va genera deficiențe majore în implementarea SNITP.

Semnează această solicitare următoarele ONG-uri:

  1. Membri RoTIP
  • Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică
  • Freedom House România
  • Asociația Inițiativa pentru Justiție
  • Fundația Reaching Out
  • Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună
  • Asociația Centrul Syene pentru Educație
  • Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România
  • Asociația Valoare Plus
  • Asociația Femeilor Românce din Italia
  • Asociația Cultural Socială Economică Christiana
  • Asociația pentru Cooperarea și Dezvoltare Durabilă
  • Asociația Centrul de Advocacy și Drepturile Omului
  • Asociația Sexul vs. Barza
  1. Parteneri RoTIP
  • Federația Consiliul Tineretului din România
  • Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
  • Consiliul Național al Elevilor

(Foto: Pixabay.com)

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole