23 C
Năsăud
joi, 16 septembrie 2021

Bistrița: Primul proiect depus în cadrul procesului de bugetare participativă

Program de reabilitare a fațadelor clădirilor monument istoric din centrul Bistriței

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

Primăria Municipiului Bistrița a operaționalizat platforma pentru depunerea proiectelor supuse dezbaterii publice pentru finanțare prin bugetare participativă.

Conform site-ului primăriei, până în prezent nu au fost depuse alte proiecte, sau cel puțin nu au fost încă publicate. Primul proiect depus este pentru finanțarea unui program coerent de reabilitare a fațadelor clădirilor istorice, monumente de patrimoniu cultural, care din diverse motive în prezent se află în diverse stadii de degradare.

Vă inivit să vedeți ce înseamnă proiectul accesând site-ul Primăriei Bistrița:

Un share pe Facebook ne ajută să ajungem la cât mai mulți cetățeni ai municipiului, așa că vă rog faceți share.

Situația imobilelor din centrul istoric al Bistriței trenează de mulți ani în mare măsură din cauza lipsei de interes a deținătorilor de imobile de patrimoniu și din partea administrației locale. Conform legislației, obligațiile de reabilitare și întreținere revin proprietarilor, însă așa cum știm de zeci de ani de zile aceste imobile nu sunt restaurate, majoritatea lucrărilor au fost mici, de genul unor zugrăveli la fațade. Există și excepții, însă în general avem probleme și asta se vede și după câte buline galbene au primit recent proprietarii de astfel de clădiri, buline prin care Primăria îi atenționează că poartă o răspundere legală.

Am propus în scris Primăriei Municipiului Bistrița un program (în legătură cu care mi-au răspuns că îl vor studia, aștept să văd cât timp le ia) care să acorde o serie de facilități proprietarilor de imobile de patrimoniu care doresc să reabiliteze aceste clădiri.

În principiu este o idee simplă, aplicată și la alte programe în care statul vrea șă intervină (Casa Verde, Rabla, Rabla pentru electronice etc), un program coerent prin care administrația dorește să atingă anumite obiective.

Astfel, Primăria poate impune un set de condiții minimale pentru finanțare iar cetățenii care vor se înscriu în program și obțin finanțare pentru o parte din lucrări (de ex: înlocuirea ferestrelor cu ferestre din termopan pe structură din lemn, sau reparația streașinei și zugrăvirea fațadei). De exemplu, la o casă de patrimoniu, în care sunt mai multe apartamente, este foarte dificil de convins toți proprietarii să se asocieze să renoveze fațada clădirii sau acoperișul, prin acordarea unor vouchere individuale, fiecare va contribui cu o anumită sumă, iar statul (fiind interesat de protecția și reabilitarea clădirilor istorice) contribuie și el cu o sumă în funcție de contribuțiile proprietarilor.

Un astfel de program nu trebuie să blocheze resursele financiare ale administrației, pentru că nu se reabilitează tot centrul într-un an și poate fi dezvoltat inclusiv printr-un sistem de vouchere pe care fiecare proprietar îl accesează în baza unei documentații (care oricum se depune la urbanism). Programul funcționează pe principiul primul venit primul servit, iari la terminarea bugetului alocat pe anul respectiv se poate analiza continuarea sau amânarea pentru următorul an, urmând să se respect ordinea depunerii de cereri.

În felul acesta vor fi motivați suplimentar proprietarii să inițieze demersuri pentru renovare, proprietarii își caută firmele cu care se realizează lucrările, aceste trebuie să fie exclusiv din lista celor autorizate pentru lucrări de patrimoniu, se stimulează libera inițiativă (multe firme de familie cu câțiva angajați pot să se autorizeze), sunt valorificați meșterii și meseriașii (pentru arhitectura vernaculară românească trebuie utilizate tehnici și materiale specifice-lemn, piatră, lut) .

În funcție de bugetul alocat programului se pot reabilita 50-100 de imobile pe an, fiind atât în interesul administrației locale din punct de vedere turistic cât și al cetățenilor care dețin proprietăți în centrul istoric.

Mai mult, Primăria poate ajuta cu întocmirea documentațiilor, acesta fiind unul din motivele pentru care se manifestă reticență din partea proprietarilor atunci când vine vorba de lucrări de reabilitare. Pentru a avea eficiență se poate decide ca un procent de 20-30% din lucrare să fie decontată prin astfel de vouchere, în general pentru lucrările de construcții există estimări de costuri destul de exacte.

Un alt avantaj al implementării unui astfel de program este că fiecare proprietar își alege cu cine lucrează, scutind practic Primăria de problema licitațiilor și contestațiilor care durează, de asemenea la finalul lucrărilor poate să fie constituită o echipă care să verifice lucrările. În plus, cred că fiecare proprietar are mai multă grijă la astfel de lucrări decât ar avea Primăria, oamenii fiind direct interesați.

Consider că un astfel de program este fezabil și poate porni ca un program proiect pilot inițial cu o sumă mai mică, iar ulterior să se extindă. Un program de Vouchere pentru Patrimoniu, ce ziceți?

De asemenea, Primăria poate să susțină programul și prin alte măsuri: Pe de o parte, politici de susținere a proprietarilor pentru a-și reabilita fațadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăți pentru cinci ani, dacă ți-ai reabilitat fațada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supraimpozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-și îngrijesc fațadele.

Reabilitarea fațadelor din centrul istoric al Bistriței crește potențialul de valorificare turistică a orașului, aduce investiții noi în domeniul HORECA, atrage și dezvoltă forța de muncă locală pentru meserii din domeniul reabilitării/restaurării construcțiilor. Comunitatea este tot mai atentă la modul în care sunt protejate monumentele istorice, moștenirea culturală a unei comunități este foarte importantă, iar degradarea zilnică a acestor clădiri lasă impresia unui oraș neadministrat corespunzător.


  • Durata estimată a implementării proiectului: 12 luni
  • Beneficiari direcți: proprietarii de imobile de patrimoniu național cu venituri mici, care nu își pot permite reabilitarea integrală din fonduri proprii;
  • Beneficiari indirecți: cetățenii orașului.
  • Buget estimat: 200.000 lei.
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole