23 C
Năsăud
joi, 16 septembrie 2021

Cum se reformează administrația locală: modelul Bolojan, de la teorie la practică

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

Ilie Bolojan este cel mai bine văzut lider PNL din teritoriu, un politician care a pus administrația înaintea intereselor politice, apreciat de cetățenii din Oradea și votat pentru trei mandate de primar succesive, primul început în 2008. După succesul obținut la Primărie și-a adjudecat și Consiliul Județean, unde de anul trecut a inițiat o reorganizare „la sânge”.

Într-un interviu la Europa Liberă, Ilie Bolojan declara că:

Există câteva principii pe care, dacă le respecți, obții rezultate. Primul principiu este ca taxele și impozitele pe care le încasezi de la cetățeni să nu le arunci pe geam, ci să le întorci prin proiectele pe care le realizezi. Boala administrației publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele și impozitele cetățenilor pentru funcționarea proprie. Spre exemplu, Consiliul Județean Bihor are peste 3.000 de angajați în toate structurile pe care le coordonează și are bugete de personal de peste 40 de milioane de euro într-un an. Comparativ, Primăria Oradea are bugete de personal de 13 milioane de euro, în condițiile în care încasează taxe, impozite, eliberează autorizații, deci lucrează mult mai mult și are bugete mult mai mari de investiții. În Oradea, cu economii la bugetul de personal în fiecare an, s-a realizat un pod peste Crișul Repede. Altfel, acești bani se duceau pe Apa Sâmbetei și nu se vedeau.

Nu în ultimul rând, o chestiune importantă, la care țin mult și cred că noi am făcut-o mai bine decât alții. Este vorba despre faptul că o primărie nu trebuie să fie spectator la ceea ce se întâmplă economic și social, ci trebuie să fie un actor. Primăria Oradea a influențat contextul în care oamenii din Oradea iau decizii, în așa fel în care acestea să fie în direcția bună. Am reușit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susținere a proprietarilor pentru a-și reabilita fațadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăți pentru cinci ani, dacă ți-ai reabilitat fațada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supraimpozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-și îngrijesc fațadele. Prin astfel de măsuri oamenii au schimbat lucrurile. Au văzut că, dacă faci lucruri bune, au de câștigat, iar dacă faci lucruri proaste, au de pierdut.”

Modelul Bolojan a fost element de campanie pentru PNL în toată Transilvania, iar Bistrița nu putea face excepție. La noi însă s-a vorbit mult despre nevoia de reorganizare a primăriei, dar s-a făcut puțin.

Ca să vedem cum se face, am studiat ce a făcut Bolojan la Oradea încă de la primul mandat de primar.

La momentul preluării mandatului, Bolojan moștenise o primărie care avea 898 de angajați, multe direcții, birouri și compartimente care se suprapuneau în atribuții și se încurcau una pe alta cu tot felul de avize birocratice. Vă sună familiar? Mie îmi amintește de o primărie de oraș mic din Ardeal, cu peste 1000 de angajați (care, rețineți, nu are spitale cum are Oradea în administrare) și un sistem birocratic leneș, care mai mult încurcă cetățenii decât să-i ajute. Găsiți voi răspunsul la ghicitoare.

Ce a făcut mai întâi primarul din Oradea? A pornit de la teorie la practică. În managementul instituțiilor publice există experți care pot implementa viziunea primarului prin instrumente dovedite științific și practic. Ilie Bolojan a reorganizat inițial Primăria Oradea și a creat un compartiment de audit public intern unde a angajat oameni competenți care să îi furnizeze evaluările obiective de care avea nevoie pentru a face pasul de la o administrație amorfă la una rezilientă. Acest audit public intern gestionează la Oradea și sistemul de control intern managerial, un standard pe care Primăria Bistrița nu îl aplică corect.

Compartimentul de audit și-a făcut atât de bine treaba încât Primăria Oradea a trecut succesiv prin mai multe etape de reorganizare a structurilor ei și concedierea personalului sau transferul/detașarea pe alte posturi, astfel că la final a ajuns să aibă doar 700 de angajați.

Modelul Bolojan este unul de succes și pentru că a crescut efectiv eficiența acestei administrații, în ciuda faptului că s-au redus semnificativ posturile, a crescut exponențial gradul de absorbție a fondurilor europene, s-au restaurat clădirile istorice și au fost implementate soluții inteligente. Art Noveau, un curent în artă și arhitectură, a revenit la viață în Oradea prin restaurarea centrului vechi. Este doar un proiect ale primăriei orădene, cel mai spectaculos, care se alătură reabilitării rețelei de alimentare cu gaz, a transportului local, precum și numeroaselor șantiere deschise pentru noi zone de agrement, drumuri expres.

Odată instalat la Consiliul Județean Bihor, Ilie Bolojan nu a mai creat un alt compartiment de audit intern, ci a solicitat celui din Primărie să realizeze auditul structurilor similare din Consiliul Județean. În urma auditului aproape 50% din posturile Consiliului Județean au fost vacantate, pe un principiu simplu, rămân doar funcționarii competenți. S-a organizat la fiecare structură, unde era necesară reducerea de personal, un examen la care au participat toți angajații, scris și oral, cu șeful structurii. Cei care au obținut notele mai mari au rămas, restul au fost concediați. Bolojan a explicat că le-a dat mână liberă șefilor să își aleagă oamenii cu care vor să facă treabă. Dacă au ales, spune acesta, să păstreze nepoții și pilele, atunci nu vor avea decât să muncească șefii pentru ei.

Nu vă gândiți că modelul Bolojan se referă numai la concedieri de personal, deși numai acest demers a adus o economie de șase milioane de euro pe an la bugetul local.

Reorganizarea unei instituții publice, inclusiv în modelul prezentat, a presupus restructurarea direcțiilor cu atribuții și competențe noi, refacerea Regulamentului de Organizare și Funcționare, realizarea fișelor de post pentru fiecare funcție în parte. Toate aceste documente nu se fac în funcție de angajați, ci în funcție de nevoile reale ale administrației și de principii clare de guvernare locală, care însă nu se studiază la partid, ci în universitățile de profil.

În primul rând, un astfel de demers este unul laborios și trebuie să fie în acord cu viziunea de dezvoltare a managerului (dacă există viziunea), cu legislația în vigoare, dar și cu cerințele din partea cetățenilor.

Spre exemplu, societatea de astăzi este tot mai atentă la soluțiile informatice/inteligente de tip Smart City, la poluare și spații urbane verzi, la patrimoniul cultural național, la educație și sport, la conectivitate. Dacă ne uităm la Primăria Bistrița, de monumente istorice se ocupă un singur om, de protecția mediului un singur om, iar despre Smart City nu avem ce să vorbim încă, iar pentru creșe se găsesc soluții în ultimul moment.

Putem spune că anul acesta a fost un an pierdut, dacă începea reorganizarea Primăriei de anul trecut acum poate începeau să se vadă unele efecte. Dar încă nu e totul pierdut, administrația liberală mă aștept să realizeze într-un final că este în interesul ei și al cetățenilor să aducă eficiența în aparatul tehnic al Primăriei. Cred, de asemenea, că într-un an de zile au avut suficient timp să constate ce este de schimbat.

De reținut că în Consiliul Local nu se dezbate problema reorganizării direcțiilor din Primărie, interesul consilierilor se referă la alte chestiuni, unele atât de minore încât nici nu merită prezentate. Nici măcar presa nu le mai preia. Până la urmă consilierii din PSD sunt mulțumiți că au în continuare oamenii lor acolo, chiar pe funcții de conducere, iar cei de la putere par incapabili pentru moment să producă o reformă reală.

Modelul Bolojan este încă departe de ce se întâmplă la Bistrița, iar promisiunea că vom prelua bunele practici de la administrațiile liberale performante rămâne tot o promisiune de campanie.


P.S.: Ca să vedeți și un alt motiv pentru care am ales să prezint modelul Bolojan, vă împărtășesc faptul că într-o discuție cu o persoană din Bistrița, în legătură cu implementarea unui proiect social, Primarul Ilie Bolojan a răspuns că nu are bani de așa ceva și că, spre deosebire de Bistrița, Oradea nu are un parc industrial. De la discuția de atunci, Oradea are parc industrial, iar Bistrița îl are tot pe hârtie și face concerte de trap/rap pe o pajiște cu alei frumoase. Un exemplu de „eficiență” administrativă la noi, indiferent de culoarea politică, care spune multe despre competența și viziunea de dezvoltare a celor care au fost și care mai sunt încă prin Primăria Municipiului Bistrița.

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole