Primăria Municipiului Bistrița a anunțat la începutul anului 2021 un audit intern privind resursa umană din instituție, un demers criticat de unii și apreciat de alții, care însă a sfârșit lamentabil cu renunțarea la contractul cu firma de audit S.C. PRIM AUDIT S.R.L., o firmă cu un angajat, pe motiv că administratorul ei era implicat într-un dosar penal. Cu acest demers s-a pus punct procesului de evaluare a activității și resursei umane din instituție și nu am mai auzit nimic legat de situația dată. Până la urmă se pare că administrația actuală e mulțumită de funcționarii moșteniți și singurul demers de detașare sau transfer al unor funcționari a fost cel motivat de implicarea penală din dosarul privind urbanismul.
Este Bistrița așa de bine administrată de șefii din vechea administrație? Chiar crede cineva că aceștia sunt mai performanți acum? Eu sincer nu cred, nici nu am așteptări prea mari de la aceiași șefi care conduc de ani de zile, ca pe o moșie, direcțiile municipalității. Am văzut de ce sunt în stare, au dat proba competenței lor în atâția ani de management neperformant, însă baronii locali sunt tot acolo, pe funcții la primărie, servind aceleași interese sau poate mai multe, că acum au și clientela liberală de deservit.
Există soluții? Da, există chiar obligații legale privind identificarea funcțiilor sensibile și rotația cadrelor, există standarde și metodologii, doar că nu se aplică la Bistrița.
În România există implementat la nivelul instituțiilor publice Sistemul de Control Intern Managerial (managementul riscurilor, pe scurt). Standardul Funcții sensibile este o componentă a Sistemului Managerial de Control Intern obligatoriu pentru instituții publice. Deși acesta este împrumutat din mediul privat și prezintă o serie întreagă de instrumente utile menite să profesionalizeze managementul aplicat în instituțiile publice, constatăm că acesta nu se aplică, sau se aplică parțial și inadecvat.
Dacă la Primăria Municipiului Bistrița erau identificate corect funcțiile sensibile și era respectat planul de rotire a cadrelor la maxim cinci ani, poate nu aveam situația penibilă cu arestări, percheziții și control judiciar. Dar, în situația în care acest standard este în continuare ignorat, este foarte posibil să vedem și alte acțiuni ale procurorilor prin birourile primăriei.
Am semnalat public faptul că la primărie funcțiile de conducere sunt ocupate de foarte mult timp de aceiași oameni. Practic nu persoanele sunt o problemă neapărat, ci sistemul care s-a format în jurul lor, un sistem care în timp uzează orice persoană, oricât de atentă la integritate ar fi. Acest sistem de pile și relații îi reduce capacitatea de a aborda obiectiv situațiile cu care se confruntă (protejarea prietenilor și apropiaților) și poate conduce la ignorarea unor situații generatoare de risc.
Având în vedere această situație am formulat o solicitare de informații publice privind: Cine răspunde de implementarea managementului de risc în PMB? Cine este responsabilul de etică? Care sunt funcțiile sensibile identificate la nivelul PMB? Pentru care dintre funcțiile sensibile a fost elaborat Planul de rotire a cadrelor la 5 ani? Cum s-au îndeplinit măsurile din planul de rotire a cadrelor?
Precizez că managementul de risc a fost preluat și adaptat instituțiilor publice, aplicarea lui fiind obligatorie, controlul modului de aplicare a managementului de risc este realizat de inspectorii Curții de conturi (managementul de risc se aplică cu succes în mai multe state UE).
Fişa Standardului 4 din Managementul riscurilor se numește „Funcţii sensibile” și conţine esenţa unui cadru de politică privind gestionarea funcţiilor sensibile prin oferirea, în limitele cadrului legal incident, a principiilor de bază legate de structurarea, clasificarea, înregistrarea, controlul şi schiţarea unei orientări concise pentru gestionarea şi rotaţia personalului din funcţiile cheie.
În descrierea standardului (regulă definitorie, aplicabilă domeniului de management la care se referă standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia) se specifică faptul că entitatea publică identifică funcţiile considerate ca fiind sensibile şi stabileşte o politică adecvată de rotaţie a salariaţilor care ocupă astfel de funcţii.
În cerinţele generale ale standardului (direcţiile determinante în care trebuie acţionat, în vederea implementării standardului), se precizează că în entitatea publică se întocmesc:
- inventarul funcţiilor sensibile;
- lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile;
- planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor din funcţii sensibile, astfel încât un salariat să nu activeze într-o astfel de funcţie, de regulă, mai mult de 5 ani.
Răspunsul Primăriei Municipiului Bistrița (atașat) relevă că în această instituție se aplică doar parțial și formal aceste reglementări legale, practic în răspuns nu se face referire la modul de aplicare a planului de rotire a cadrelor și se invocă alte motive pentru care chipurile funcționarii nu pot să fie schimbați din funcții, o abordare greșită și doar parțial adevărată.
Funcționarii pot să fie detașați și numiți în alte funcții numai că trebuie să existe o preocupare în acest sens, iar decizia trebuie argumentată solid și să fie obiectivă. Dacă aproape toți funcționarii au primit evaluări de foarte bine, cât de obiectiv este procesul de evaluare a competențelor?
Rolul Consiliului Local este să vegheze și să intervină corectiv în aceste situații. iar în consecință cred că preocuparea consilierilor locali pentru eficientizarea aparatului tehnic din Primărie ar trebui să fie pe primul loc.
Aveți aici răspunsul Primăriei Bistrița:
Resurse bibliografice oficiale online:
