27 C
Năsăud
joi, 16 septembrie 2021

Planeta fierbe. La propriu!

Trebuie citit

Mihai Bălan
Mihai Bălan este consultant, specializat pe politică energetică. Fost corporatist, cu o experiență de 20 de ani în sectorul energetic, a conceput proiecte atât pentru firme mari de profil, cât și pentru instituții locale, naționale și europene.

Experții ONU în domeniul climatic au publicat raportul privind cauzele modificărilor condițiilor în care cu toții trăim, iar acesta precizează clar că oamenii sunt responsabili pentru schimbările climatice și că tot ei trebuie să reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră.

Temperatura medie la suprafața planetei a crescut cu peste un grad, comparativ cu perioada preindustrială, iar estimările experților spun că, dacă omenirea va continua în același ritm, până la sfârșitul secolului temperaturile medii vor crește cu cel puțin încă două grade.

Consecințele sunt deja catastrofale, nivelul apelor crescând deja cu peste 20 cm în ultima sută de ani din cauza topirii ghețarilor, estimându-se o creștere de încă minim 30 cm în acest secol. În orice scenariu proiectat pe baza datelor actuale, Arctica va rămâne complet fără gheață în următorii 50 de ani, iar valurile de căldură vor declanșa din ce în ce mai multe incendii catastrofale. În România, principalele pericole sunt reprezentate de o deșertificare masivă a zonei de câmpie din sud și apariția tot mai frecventă a fenomenelor de tipul furtunilor tropicale sau a tornadelor de vară, respectiv a iernilor din ce în ce mai secetoase.

Coincidență sau nu, la data de 14 iulie 2021, Comisia Europeană a publicat pachetul de propuneri legislative cu impact climatic, sub denumirea “Fit for 55”, care presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%, până în 2030, și total până în 2050.

Au fost majorate destul de mult țintele ecologice stabilite inițial pentru 2030. Astfel, ținta de surse de energie regenerabilă a crescut de la 32% la 40%, transportul maritim și aerian au intrat în atenția oficialilor, cu regulamente dedicate funcționării acestora, controlul total și, atenție, stocarea subterană a emisiilor de dioxid de carbon, astfel încât acestea să nu mai atingă niciodată atmosfera. Acestea, precum și alte măsuri, sunt însoțite de un consistent plan financiar de implementare și protejare a cetățenilor Uniunii Europene, afectați de aceste schimbări.

În ceea ce privește sectorul producției combustibililor vitali pentru societate, petrol și gaze, vor fi abordate strategii diferite. Dacă în cazul petrolului și a compușilor rezultați prin rafinare se va stimula puternic trecerea la mobilitate asigurată de electricitate, consumul de benzină și motorină urmând să scadă dramatic în următorii ani, în cazul gazelor naturale situația este mai complicată, deoarece substituenții acestui combustibil (hidrogenul și alte gaze bio) sunt în fază incipientă de cercetare și producție.

Gazul natural este acceptat ca fiind parte din tranziția către o decarbonizare completă, deoarece, prin retehnologizarea capacităților energetice care folosesc combustibil solid, se asigură o reducere de aproximativ 50% a emisiilor de dioxid de carbon. În plus, introducerea treptată de hidrogen în rețelele de transport gaze este considerată unanim ca fiind singura soluție pe termen scurt. Cu toate acestea, din anul 2030, Comisia Europeană nu va mai susține investiții care au legătură cu orice formă de combustibil provenit din interiorul scoarței terestre, urmând ca industria hidrogenului, provenit în special din electroliza care folosește energii regenerabile, să cunoască un adevărat boom.

Un lucru este clar: viața noastră, așa cum o știm acum, se va schimba rapid. Va depinde doar de noi dacă va fi o viață mai bună sau dacă vom lăsa moștenire copiilor noștri iadul pe pământ.

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole