Biserica de lemn din Țigău este un exemplu fericit de monument istoric de patrimoniu, din clasa A (cod LMI BN – II – A – 01721), care a fost îngrijit și păstrat cu sfințenie, a beneficiat în timp de mai multe intervenții de restaurare, toate cu aportul și acordul Ministerului Culturii, dar mai ales prin grija preoților de la Chiraleș, aceasta fiind o filie a Bisericii Ortodoxe din Chiraleș. Lăcașul de cult se prezintă și astăzi într-o stare de conservare foarte bună și pictura din interior este una foarte frumoasă, cu elemente de unicitate.
În baza statutului de monument istoric, biserica ce poartă Hramul Cuvioasei Paraschieva a fost restaurată de către Ministerul Culturii şi al Cultelor în anii 1961 – 1962, apoi tot cu sprijinul ministerului în anul 1995 s-a realizat o înnoire a învelişului de şindrilă al acestei biserici. În anul 2011, actualul preot paroh, Horaţiu Mureşan, a iniţiat un nou proces de restaurare a bisericii de lemn din Ţigău beneficiind şi de această dată de sprijinul Ministerul Culturii şi al Cultelor, lucrările fiind terminate în cursul anului 2014.
Acest monument istoric a fost construit în anul 1706 la Șaru Dornei și a fost adus la Țigău în anul 1760, inscripţia de pe ancadramentul uşii „v leat 1760” arată anul în care această biserică a fost adusă pe locul unde este acum.
Biserica are pronaosul tăvănit, cu cinci laturi, cu uşa de intrare pe partea de sud; pronaosul este despărţit de naos cu un perete plin; naosul are formă dreptunghiulară, cu bolta semicilindrică. Deasupra pronaosului se ridică un turn pătrat cu un coif mai scund, pe o bază octogonală. Altarul are cinci laturi, cu absidă decroşată şi este tăvănit.
Pictura originală se mai observă pe pereţii laterali şi în naos, fiind realizată de Ioan Stenţel din Sânmarghita (1776). Foarte interesant este faptul că în scenele care alcătuiesc aşa numita “cale a Crucii” uniformele soldaţilor romani care îl escortează pe Mântuitorul spre locul răstignirii de pe Golgota sunt reprezentate, de fapt, de uniforme ale armatei austriece. Această situație este explicată prin faptul că în perioada când s-a realizat pictura armata austriacă era una de ocupaţie în Transilvania şi nu era văzută prea bine de către localnicii în mare parte români. Pentru aceşti locuitori români soldaţii romani în uniforme austriece erau mai uşor de prezentat ca “opresori”, aceasta fiind alegerea meșterului popular Ioan Ștențel care a realizat pictura de a-i impresiona pe credincioși.


Biserica este acoperită în mod tradiţional cu şindrilă. Ca elemente de decor exterior se disting brâul sculptat în formă de frânghie împletită la ancadramentul uşii şi consolele treptate de la îmbinările laturilor pronaosului şi altarului.
Cei care au păstorit credincioşii ortodocşi români din Ţigău și care au avut grijă de acest frumos lăcaș de cult merită menționați, pentru că au ținut în continuare slujbe la Țigău și nu i-au uitat pe puținii români ortodocși din localitate: preoții Alexandru Anca până în 1928, Virgil Baciu până în 1957, Ioan Moldovan până în 1966, Eugen Trifu până în 1973 şi Ioan Mureşan până în 2005. Din anul 2005 credincioşii ortodocşi români din Ţigău sunt păstoriţi de către părintele Horaţiu Mureşan cel care a iniţiat cel mai amplu proces de restaurare al bisericii.
Biserica Cuvioasa Paraschieva din Țigău este un monument istoric cu o vechime de 315 ani, aflată la Țigău de 261 de ani, un loc care te invită la meditație, care inspiră prin pictura atât de simplă și frumoasă, vă invit să vizionați fotografiile atașate și poate chiar să o vizitați. Într-o astfel de biserică te simți cu adevărat mai aproape de Dumnezeu! Județul Bistrița-Năsăud păstrează încă multe astfel de bijuterii care însă nu sunt integrate într-un circuit turistic prin care să fie puse în valoare, așa cum se întâmplă în Maramureș sau Bucovina.






Domnule autor al acestui articol dta falsifici istoria LA GREU … prin omisiune, prin nestiinta sau prin reacredinta ..!!! ISTORIA indiferent ca ne place sau nu trebuie sa o respectam si sa o recunoastem asa cum a fost .. DECI : Documentele aflate la ARHIVELE NATIONALE bistrita -Nasaud spun urmatoarele : in anul 1877 la TIGAU erau 184 credinciosi greco-catolici ,in anul 1894 =150 credinciosi gr.-catolici ,preot Alexander Anca,in anul 1903 =134 credinciosi gr.cat, 1n anul 1907 =207 credinciosi gr.-cat. ,preot Andreas Kiffa,in anul 1930 =111 gr.-cat.,preot Virgil Baciu ,in anul 1932=118 gr.-cat.,si ultimul inventar in anul 1947 =98 credinciosi greco-catolici ,prim -curator Ioan Iusan,cantor Vasile Puian,Crasnic Maftei PATRAS,clopotar Gheorghe Morar si 434 credinciosi calvini .la acel moment nici urma de ortodocsi…….abia din anul 1948 cand biserica greco-catolica a fost desfiintata si credinciosii preluati fortat de cultul ortodox se poate vorbi de ortodoxie in Tigau …. te pomenesti ca dta ii fi ceva urmas de-al crasnicului PATRAS ……. Asta spun documentele istorice ,restul este can-can si povesti cu bessi ….