11 C
Năsăud

Bistrița – barba verde de acasă!

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

Bistrița, municipiul județului Bistrița-Năsăud, are o șansă unică în istorie de a intra în rândul marilor orașe europene. Ba mai mult, poate să contribuie cu experiența sa în construirea rezilienței urbane, un termen sofisticat care în principiu se referă la capacitatea de adaptare la situații noi și neprevăzute. Uniunea Europeană acordă în fiecare an premiul Capitala Verde Europeană (începând din 2008) și premiul Frunza Verde Europeană (pentru orașele mai mici, începând din 2015).

Numai 10 orașe din toată Uniunea Europeană au fost nominalizate să participe la etapa finală a competiției care a avut în vedere angajamentul acestor localități de a aborda provocările de mediu din zonele urbane și de a face orașele lor „potrivite pentru viață” (fit for life).

Premiile European Green City își propun să arate că ecologizarea este posibilă, indiferent de punctul tău de plecare. Finaliștii European Green Capital 2023 sunt Helsingborg (Suedia), Krakow (Polonia), Sofia (Bulgaria) și Tallinn (Estonia).

În liga inferioară, adică la o categorie mai mică, se decernează premiul european Green Leaf unde finaliștii sunt: Bistrița (România), Elsinore (Danemarca), Gavà (Spania), Treviso (Italia), Valongo (Portugalia) și Winterswijk (Olanda). La acest concurs, care este destinat orașelor de mai mici dimensiuni, pot să fie nominalizate chiar două orașe câștigătoare. Deci mai multe șanse de câștig pentru Bistrița.

În ce constă competiția?

Comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius, la momentul anunțării finaliștilor, a declarat: „Pe măsură ce începem să vedem încet lumina la capătul tunelului pentru pandemie, lupta continuă pentru climatul nostru și pentru mediu. Este necesară o schimbare sistemică în societățile și economiile noastre, pentru a le transforma mai mult astfel încât să fie în echilibru cu nevoile planetei. Cu toții avem un rol de jucat, dar mai ales în orașele noastre, care asigură un cămin pentru 75% din populația europeană. Mă bucur să văd că, în ciuda acestor vremuri dificile, orașele europene preiau conducerea în a-și face un mediu urban mai bun și mai sănătos în care să locuiască. Dacă o pot face, și alții o pot face. Acesta este unul dintre instrumentele la care pot apela orașele europene pentru a pune în aplicare obiectivele climatice și de mediu ale Acordului verde european.”

În rolul lor de „ambasadori pentru schimbare”, câștigătorii titlului vor motiva și inspira alte orașe din Europa și din ce în ce mai mult din lume, promovând schimbul de cunoștințe și expertiză și stimulând inovarea, precum și cooperarea cu cetățenii și afacerile. Acestea vor arăta că orașele ecologice se descurcă mai bine, nu numai din punct de vedere ecologic, ci și economic și social. Ele oferă o calitate mai bună a vieții cetățenilor lor.

Orașele finaliste vor intra acum în etapa finală a concursului: convingerea unui juriu internațional în septembrie 2021 de angajamentul lor serios pentru dezvoltarea urbană durabilă, capacitatea lor de a acționa ca model pentru alte orașe și strategia lor de comunicare și implicare cu cetățenii lor. Câștigătorii titlului de Capitală Verde Europeană 2023 și European Green Leaf 2022 vor fi anunțați la ceremonia oficială de decernare a premiilor care va avea loc pe 9 septembrie 2021 la Lahti, Capitala Verde Europeană a acestui an.

Bistrița verde – sună bine, dar e așa?

Hai să vedem ce exemple găsim de bune practici la Bistrița în materie de ecologie și preocupare pentru reducerea emisiilor, reziliență urbană, fit for life etc.

Registrul verde al Bistriței, dacă nu știați vă anunț, a fost realizat de vechea administrație și conține numai prostii. Au inclus chiar cimitirul în el, ceea ce e haios dacă nu scandalos. Sigur că fiecare ajungem la un moment dat sub un metru de pământ și vrem să avem gazon pe deasupra, dar să incluzi cimitirul la spații verzi e genial!

Calitatea aerului din Bistrița este monitorizată de o singură stație amplasată în curtea Agenției de Protecție a Mediului, în parcul municipal, unde știm cu toții că e cel mai bun aer din oraș. Adică toți mergem prin parc să respirăm aer mai curat, unii chiar aleargă prin parc din același motiv, iar instituțiile măsoară acolo poluarea. Cu toate astea, chiar și stația de acolo înregistrează depășiri, fiind publice declarațiile directorului APM privind deprecierea indicatorilor toamna, când se aprind resturile vegetale și iarna, când se folosește mult lemn la încălzire. Deci, vorbim de oraș verde și noi încălzim cu lemne o mare parte din oraș. Dacă se mută stația respectivă într-o intersecție aglomerată din oraș vă garantez că depășim toți indicatorii.

Gestionarea deșeurilor este o problemă la Bistrița, din moment ce sunt atâtea acțiuni de voluntariat de ecologizare a zonelor verzi. Nu intru în detalii pentru că același sistem de colectare selectivă funcționează foarte bine în alt județ, cum e Covasna, campion pe țară la colectare selectivă. E o chestiune de civilizație, de mentalitate și de bun simț până la urmă să arunci gunoiul la gunoi.

Bistrița are în intravilan o groapă de deșeuri industriale de la fosta turnătorie ARIO, un depozit periculos care este pe lista UE pentru infrigement, întrucât România nu a accesat la timp fondurile europene să ecologizeze această rampă.

Bistrița are un parc de autoturisme foarte mare în raport cu infrastructura rutieră existentă și majoritatea lor sunt diesel, deci mai poluante. A spus-o și ministrul mediului la Bistrița, sunt alte orașe în țară care au implementat programul rabla local tocmai ca să scape de mașinile vechi sau abandonate.

Bistrița a realizat un parc industrial în care să se transfere eventual zona industrială ajunsă inevitabil în centrul Bistriței din cauza unei anarhii în materie de urbanism și construcții. Ca urmare a anarhiei din urbanism au fost construite imobile cu destinații de locuință în zona de nord preponderent utilizată pentru fabricile comuniste, astfel că au ajuns societățile comerciale să fie înghesuite de vile. Parcul industrial de la Sărata a fost însă subdimensionat și marile firme nu sunt interesate să suporte niște costuri de relocare numai de dragul unora, ba mai mult infrastructura parcului ridică probleme și abia s-au anunțat primii sosiți.

Care sunt avantajele Bistriței în această competiție?

Bistrița are scriitori buni. Am constatat că am reușit să convingem UE (prin modul în care a fost scris proiectul Linia Verde) să finanțeze un proiect care trimite tot orașul într-un haos, pune pistele de biciclete peste parcări, peste liniile de curent cu tot cu stâlpi, peste trotuare, deci totul a fost sacrificat pentru 50 de km de piste de biciclete. Proiectul este în implementare și timp de 5 ani așa va rămâne. Acuma bănuiesc că administrația nu va face mare tam-tam dacă se va parca în continuare pe pistele de biciclete, că alte soluții nu se întrevăd. Ce studii de trafic, ce mobilitate durabilă au avut în cap când au scris proiectul nu știe nimeni. Toți dau vina pe fostul primar, dar sunt niște firme care au făcut acele documente și poartă răspunderea pentru ce au scris în proiect, inclusiv funcționarii din primărie.

Cum ziceam, principalul avantaj e că Bistrița are scriitori buni și mai are un avantaj, respectiv faptul că are mulți prieteni prin lumea largă, că am avut un primar plimbăreț și îi plăcea să îmbine utilul cu plăcutul: mai o delegație și pac o săptămână la schi. Ei, prietenii Bistriței, adică orașele înfrățite, ar putea să devină țintele campaniei noastre de împărtășire a bunelor practici. Mai pe scurt le explicăm la ăștia cum să scrie proiecte să obțină finanțări pentru asfaltarea drumurilor din oraș și niște autobuze electrice, biciclete și să facă o mare varză din tot ce înseamnă mobilitate urbană. Acesta e exemplul Bistriței.

Mai sunt ințiative civice lăudabile care ar putea contribui la câștigarea titlului cum este Parcul Perilor Seculari sau Pădurea Parc Codrișor, chiar realizarea Registrului verde cu voluntari, dar cred că vor conta mai mult notele la impresia artistică.

Sunt chiar curios cu ce Strategie verde se va prezenta Bistrița la această competiție, că toată administrația liberală blamează singurul proiect ecologic din oraș, în loc să încerce să comunice mai mult, să refacă studii de trafic dacă trebuie și să găsească soluții prietenoase cu mediul, adică „fit for life”. Proiectul e din 2019 semnat și nu a avut nimeni timp să ne spună și nouă ce urmează.

Vă reamintesc, tema eseului cu care trebuie să convingem iar UE că suntem verzi, Bistrița în calitatea sa de „ambasador pentru schimbare”, va motiva și inspira alte orașe din Europa și din lume, promovând schimbul de cunoștințe și expertiză și stimulând inovarea, precum și cooperarea cu cetățenii și afacerile. Bistrița le va arăta altor parteneri că orașele ecologice se descurcă mai bine, nu numai din punct de vedere ecologic, ci și economic și social, și că ele oferă o calitate mai bună a vieții cetățenilor lor.

Succes, Bistrița!

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole