Ioan Oltean, alias „Nelu Mexicanul”, alias „Crocodilul”, a fost albit la Nufărul (Spălătoria de probe a PSD/CCR/Parlamentul României). Acum scoate iar nasul afară, cică să se reabiliteze, la sfatul lui Emil Boc, singurul pedelist care a crezut în nevinovația lui.
„Crocodilul” nu a fost un politician prost, tocmai că a știut foarte bine să se ferească de DNA. Dovadă că toți cei de lângă el au „căzut” unul câte unul: Nelu Ioan Botiș – ministrul Muncii, Silviu Bian – șef ANOFM, Crinuța Dumitrean – ANRP, Ioan Andreica – secretar de stat la ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Dorina Danielescu – ANRP, la care se mai adaugă multe alte numiri în instituțiile locale și județene din Transilvania etc.
Acești iluștri au fost propuși de Ioan Oltean pe funcții și validați de Emil Boc. Dacă Oltean deschide gura în fața procurorilor sau a presei, Emil Boc dispare din PNL. Iată motivul real al susținerii lui Oltean de către Emil Boc. De fapt e o înțelegere nescrisă, e o „lege a omertei”, prin care fiecare își garantează celuilalt că nu va vorbi. Mesajul din conferința de presă de ieri de la Bistrița este pentru Emil Boc, să stea liniștit, dar și pentru restul, care nu au crezut în Oltean, să își facă griji. Un mesaj transmis foarte clar este și cel pentru cei aflați în dosarele lui Oltean ca și complici: aveți grijă că fapta nu există, nu faceți alte declarații!
Este știut faptul că părțile într-un dosar nu au voie să comunice între ele, pentru a nu zădărnici ancheta. Un avertisment care, cumva, îi liniștește și îi asigură de faptul că Oltean e pe cai mari. Un mesaj codat, preluat ad literam de toată presa locală și națională, care acum a ajuns la toți cei care trebuie să știe, fără ca Oltean să îi anunțe personal pe fiecare și să se expună unor riscuri.
În urma conferinței de presă de ieri, „acoliții” lui Oltean știu foarte bine că pot să tacă în continuare și să spere la o soluție similară în dosarele în care sunt anchetați. Cel mai greu dosar e cel cu mafia ANRP, în care mai așteaptă sentințe Crinuța Dumitrean și Mihai Rotaru, ambii conectați direct la speța Ioan Oltean. Restul declarațiilor au fost doar de umplutură și au venit numai să mascheze acest avertisment pentru complici.
Dacă vreți să (re)vedeți efectele numirilor cu cântec făcute de Ioan Oltean și Emil Boc, citiți ancheta Recorder, din martie 2021, despre Apele Române, să vedeți că încă au repercusiuni grave. Numirea unui director ABA pe jumătate din Transilvania, în schimbul unor „ciuperci”, cum se poate traduce? Pentru cei care nu îl cunosc pe Ioan Oltean, le propun să studieze cele 13 volume de dosare penale clasate cu fapta nu există! Eu nu cred în basme!
Redau mai jos un fragment din investigația RECORDER:
În ultimele luni, Recorder a publicat o serie de investigații despre numirile politice de la Apele Române, transformând subiectul într-o dezbatere națională. Cetățenii s-au scandalizat, însă această practică n-a apărut peste noapte și nici nu poate fi redusă la dorința unui singur partid de a-și recompensa oamenii cu posturi călduțe. De fapt, e mult mai mult de atât.
Apele Române înseamnă o instituție care gestionează investiții anuale de zeci de milioane de euro și toate partidele trecute pe la putere și-au dorit să o controleze pentru a putea gestiona după bunul plac fluxul banilor. Directorii numiți politic împart contracte către firmele potrivite, iar acestea întorc o parte din bani către partid și către oamenii săi. Ca să-și recupereze mita, firmele supraevaluează lucrările sau le construiesc prost. Cei care pierd sunt mereu cetățenii.
În vara anului trecut, un dig de pe râul Timiș s-a rupt în două locuri în dreptul orașului Lugoj. Zeci de adulți și copii au fost evacuați din calea apelor în ultimul moment și, ca de fiecare dată când vin ploi mai serioase, s-a dat vina pe natură. Însă mai era un detaliu: digul rupt fusese consolidat de un constructor pe care DNA îl anchetează pentru o șpagă de două milioane de euro dată pentru a câștiga bunăvoința unui director din Administrația Națională Apele Române (ANAR).
În ultimii zece ani, instituția a fost vizată de mai multe dosare penale, unele dintre ele încheiate cu condamnări, altele clasate sau retrimise la DNA pentru a fi refăcute. Puse cap la cap, aceste scandaluri de corupție oferă câteva indicii pentru a răspunde la o întrebare importantă: care este adevărata miză a numirilor politice de la Apele Române.
„Cât de tare stai în partid?”
Decembrie 2009. Partidul Democrat Liberal (PDL) ajunge la guvernare alături de UDMR. Cele două partide își împart funcțiile de conducere de la administrațiile bazinale din subordinea ANAR și trec fiecare la schimbarea vechilor directori, eliberând funcțiile acolo unde nu erau oameni de-ai lor
„Atunci se mișcau și mai repede față de cum se procedează acum: îți venea demisia direct pe fax”, își amintește un angajat cu 20 de ani vechime în sistem.
Cei pe care noua guvernare îi planta în funcții trebuiau să îndeplinească aceleași criterii care au rămas valabile până astăzi: să aibă carnet de partid și să fie prieteni cu politicieni importanți care să le ofere susținere.
Și în timp ce în interiorul coaliției se trăgeau sfori pentru ocuparea funcțiilor din Apele Române, au intrat pe fir procurorii DNA. Flaviu Radu, un inginer angajat la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) a fost interceptat într-o discuție cu David Csaba, pe care UDMR tocmai îl numise la conducerea Apelor Române. Radu viza postul de director al ABA Someș-Tisa și avea avantajul de a fi membru PDL, însă Csaba îi dădea de înțeles că e nevoie de ceva mai mult: „Este ceva care te privește personal. Întrebarea mea este cât de tare stai în partid?”.
În rechizitoriul întocmit ulterior, se notează că, după această convorbire, Flaviu Radu „a început efectuarea demersurilor pentru obținerea numirii sale în funcția de director apelând la persoane influente din mediul politic”. Radu s-a întâlnit cu Mircea Man, președinte PDL al Consiliului Județean Maramureș, iar mai departe Man a sunat mai sus, pe scara ierarhică de partid, la Ioan Oltean, vicepreședintele PDL la nivel național.
După discuția cu Oltean, Man a revenit la Flaviu Radu și i-a propus să se vadă direct cu vicepreședintele PDL. Șeful Consiliului Județean Maramureș i-a mai făcut inginerului Radu niște precizări extrem de importante la telefon: „Spune-i…, eu am o datorie la el (la Ioan Oltean n.r.), c-o rezolvi tu” și „mă tot roagă de o grămadă de vreme când apar ciupercile să îi duc, da’ eu de unde p… să umblu după ciuperci?”.
Procurorii au suspectat un limbaj codat. Mai ales că Radu Flaviu nu a plecat după ciuperci înainte să se vadă cu Oltean, ci după bani. Iar banii, 40.000 de lei, i-a luat de la o firmă de construcții care avea lucrări pe șantierele administrației bazinale unde lucra Flaviu Radu.
„După ce a intrat în posesia sumei de bani (…), inculpatul Radu Flaviu s-a deplasat în municipiul Bistrița, unde s-a întâlnit cu inculpatul Oltean Ioan, la sediul organizației județene a Partidului Democrat Liberal Bistrița Năsăud”, scriau procurorii DNA. La scurt timp după aceea, Radu a sunat la filiala PDL Cluj și a anunțat că are sprijinul partidului pentru a deveni director plin la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa. Era, în sfârșit, suficient de tare în partid.
Astăzi, Flaviu Radu a urcat până la vârful ierarhiei Administrației Naționale Apele Române, fiind director adjunct, adică al doilea om din ANAR. Dosarul de la DNA nu i-a creat probleme profesionale, pentru că procurorii l-au clasat. Principalul motiv a fost că nu au reușit să probeze că Ioan Oltean a intrat efectiv în posesia sumei de 40.000 de lei luată de Flaviu Radu de la firma de construcții.
Năsăudeanul încurajează dialogul, fiind o tribună deschisă spre toți cei interesați să contribuie prin opiniile și ideile lor, asumate și exprimate în scris sub propria semnătură, la o dezbatere constructivă în comunitățile din care fac parte și nu numai.
Materialele publicate în rubrica de OPINIE a Năsăudeanului sunt asumate în totalitate de autorii lor şi nu reprezintă neapărat poziţia redacției nasaudeanul.ro. Punctele de vedere sau opiniile exprimate în textele publicate, precum și responsabilitatea asupra acestora, aparțin în întregime autorilor.
Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține de asemenea în exclusivitate autorilor respectivelor materiale.