Bilanț la 6 luni de administrare liberală a Bistriței (II)

Un oraș nu se poate dezvolta în mod sănătos dacă îi lipsește viața culturală pentru că, în astfel de condiții, nu poate nici atrage și nici menține o masă critică de elite intelectuale în oraș, care sunt factori motori ai dezvoltării sociale. Administrația publică trebuie astfel să aducă Bistrița la un alt nivel și sub aspect cultural și turistic, valorificând la parametri superiori caracteristicile specifice zonei. Pe orizontală, dezvoltarea în plan cultural și turistic conduce la dezvoltarea afacerilor din zona serviciilor.

Pentru aceasta, este nevoie de punerea în aplicare a trei principii strategice:

Proiecte și acțiuni fanion pentru dezvoltarea cultural-turistică a Bistriței

# Bistrița oraș al luminii: printr-un pachet de proiecte în care să fie implicați arhitecți, artiști plastici, ingineri, tineri creativi, Bistrița se poate transforma fără investiții uriașe, într-un oraș al luminii, în care fiecare noapte să fie un adevărat spectacol.

Vor fi susținute inițiativele de afaceri locale, care vor crea scene tematice pe toate clădirile publice, în toate piețele principale. Va fi susținut și un proiect pentru o fântână multimedia în centrul Bistriței, care să adune în fiecare seară, timp de o oră cetățenii din oraș pentru a vedea un spectacol de muzică și lumină. Proiectul se va extinde treptat pe bulevardele principale ale orașului, cu opere artistice digitalizate, cu efecte de lumină și culoare, iar apoi – în corelație cu alte proiecte – va acoperi malurile râului Bistrița, care se dorește a deveni un spațiu de socializare și petrecere a timpului liber.

# Punerea în valoare a Palatului Culturii cu evenimente teatrale și de operă: este rușinos faptul că un oraș, reședință de județ, nu are propriul teatru sau operă. Orașe mult mai mici, precum Turda, au propriul teatru. Această stare de fapt trebuie să înceteze.

În prima etapă, se va crea o agenție prin care să fie aduse în oraș trupe de teatru, operă și muzică clasică pe tot parcursul anului. În paralel, se va activa un proiect pentru crearea propriei trupe de teatru a orașului, care să activeze în Palatul Culturii.

Aici am venit cu propunerea realizării unui teatru la Bistrița, la Sala Omnia, fostul Cinematograf „23 August”. Am propus în Consiliul local organizarea unui concurs de proiecte pentru reabilitarea clădirii și un concurs de proiecte pentru înființarea unui teatru, ca proiect de funcționare.

Primul spectacol al Palatului Culturii era să se realizeze la Sinagogă. A fost nevoie de o reacție publică pentru a intra în normalitate.

Primăria a acceptat aceste propuneri. Altfel, nimic…

# Aleea personalităților bistrițene: orașul Bistrița are o istorie bogată, iar județul Bistrița-Năsăud a dat țării mari personalități culturale, științifice și politice, care au fost lăsate în uitare în mentalul colectiv.

Avem obligația de a ne lega prezentul și viitorul orașului de cei care au adus valoare locului și țării. În acest sens, în parcul central al orașului și în piața din fața Palatului Culturii, se va pune în valoare un proiect statuar, care să prezinte de-a lungul aleilor, personalități din trecutul mai îndepărtat și mai recent al bistrițenilor.

Rezolvarea problemelor generate de lipsa de cultură a celor din administrația trecută în materie de monumente de for public este o prioritate. Alexandru Ioan Cuza trebuie mutat înapoi sau amplasat în parcul Eminescu, în fața CEC. Mihai Eminescu trebuie mutat în parcul Eminescu, unde ar trebui să se facă o statuie și pentru Veronica Micle. Lucrările din Piața Morii trebuie aduse în parc, pentru o mai mare vizibilitate etc…

# Regândirea elementelor de identitate ale orașului: astăzi, identitatea orașului este dată de nenumărate chiciuri numite statui, cu struți și mere. Este o imagine nemeritată pentru acest oraș.

Orașul trebuie să capete o altă identitate. Vor fi lansate concursuri de idei pentru a regândi complet identitatea orașului, astfel încât atât locuitorii săi, cât și cei care trec sau poposesc prin oraș să rămână cu o imagine corectă asupra identității acestui oraș, care a reprezentat de-a lungul secolelor poarta de graniță între est și vest.

Strutii sunt la locul lor, ouăle au fost folosite iar și încă mai erau săptămâna trecută prin oraș. Nu am auzit de niciun concurs de proiecte; ce să mai vorbim de alte acțiuni de promovare a Bistriței turistice? Primăria are chiar o direcție dedicată turismului și tineretului, care nu are rezultate publice. Pe pagina de Facebook a Centrului de Turism, cea mai recentă postare este o reclamă la cursuri organizate de o firmă privată. E bine?

# Centru expozițional cultural (Simezele Bistriței): Deși orașul are un liceu de artă și mulți artiști plastici, nu există spații generoase în care operele acestora să poată fi expuse.

Dacă avem ambiția de a ieși din mentalitatea provincială, Primăria trebuie să susțină și să promoveze fenomenul artistic local, inclusiv prin colaborare cu mediul de afaceri local. Trebuie, astfel, să dezvoltăm un centru expozițional, sub numele generic de Simezele Bistriței, care, dincolo de partea expozițională, să includă și spații pentru atelierele de creație ale artiștilor plastici. Pe termen mediu, trebuie să ajungem în punctul în care să se discute despre „școala bistrițeană de arte plastice”.

Aici am identificat spațiul fostului centru de turism unde se poate organiza repede un centru expozițional. Este reabilitat, este aproape de Liceul de Arte și este în centrul orașului. Acum zace nefolosit! Ce face Primăria? Nimic…

# Amenajarea malurilor râului Bistrița ca zonă de promenadă și petrecere a timpului liber: creșterea economică a Bistriței și diminuarea migrării cetățenilor înspre Cluj-Napoca sau alte zone în „weekend” poate fi asigurată și prin amenajarea râului care traversează orașul.

Asemenea inițiativei lansate în Cluj-Napoca pentru râul Someș, și râul Bistrița are un potențial uriaș de animare a vieții sociale. Pe baza unui concurs de idei, malurile râului vor include pontoane cu terase, zone în care artiștii vor putea să se manifeste liber, zone pentru plajă, chiar și zone pentru plimbări cu barca și zone de pescuit. Acest lucru se va face împreună cu proiecte de igienizare a râului și filtrare a apei poluate.

# Atragerea unui eveniment cultural tematic în aer liber de anvergură internațională: cu creativitate și entuziasm, antreprenorii tineri pot crea un eveniment cultural de mare anvergură, asemenea celui de la Bonțida, dându-i probabil un caracter baroc. Primăria va căuta parteneri capabili să creeze și să pună în valoare un astfel de eveniment cultural tematic, care să atragă turiști internaționali și să dezvolte serviciile locale de nișă.

În fiecare zi de 10 iunie se poate organiza Ziua Mondială „Art Nouveau” la Bistrița și un festival de film și concert de muzică de film. Eu am inițiat o serie de evenimente pentru ziua Art Nouveau și am chemat ca parteneri toate instituțiile de cultură bistrițene, care au declinat această invitație. Anul viitor probabil va fi mai bine. Inclusiv Primăria a aprobat evenimentul doar cu 36 de ore înainte…

# Reabilitarea arhitecturală a Bistriței: pe baza unui concurs de creație, fațadele clădirilor și blocurilor din oraș vor trebui reabilitate, asemenea lucrurilor petrecute în alte orașe din Transilvania.

Reabilitarea estetică a fațadelor va veni împreună cu proiectele de înverzire a clădirilor. Vor fi atrase fonduri europene pentru proiectele de „reabilitare inteligentă”, în sensul în care fațadele unor clădiri pot avea mai multe funcțiuni utile pentru comunitate (ex.: blocuri cu fațade laterale acoperite cu panouri solare).

Încă nu e nimic concret făcut. Sper să nu se pună polistirenul clasic pe fațadele istorice. În primele luni de mandat au fost propuse pentru demolare două monumente istorice (Cinematograful „23 August” din Bistrița și Grădinița „Dumbrava Minunată”). Mai mult, zidul Cetății a fost afectat de lucrările de instalare a unui gard de protecție, lucrările fiind neautorizate de către Direcția de Cultură.

Primăria a vrut să cumpere fostul spital, dar nu a reușit. Am propus să se cumpere fostul sediu Romtelecom și fosta Biblioteca Județeană, în loc de spital. Am propus lansarea unui program de reabilitare a fațadelor clădirilor istorice prin acordarea de vouchere de patrimoniu, astfel încât fiecare proprietar sa poată accesa niște fonduri minime pentru reabilitare.

În loc să reabiliteze clădirile istorice, Primăria vrea sa vândă peste 300 de imobile de patrimoniu. Să fie aceasta viziunea noii administrații în materie de patrimoniu?

# Crearea unui district cu caracter lucrativ și de servicii pentru turism tematic: În zona în care administrația de până acum a reușit mai degrabă să creeze investiții de care râde o țară întreagă (ex.: pârtia Cocoș), trebuie lansat un proiect pentru crearea de noi oportunități economice.

Zona în cauză este potrivită pentru lansarea unui concurs de idei și, apoi, a unui set de proiecte cu contribuție publică și privată pentru afaceri cu caracter artizanal și tradițional care să atragă noi contexte de afaceri. Poate fi creat un complex turistic tematic, care să evidențieze tradițiile istorice și culturale ale zonei Bistriței și ateliere familiare pentru produse tradiționale, spații pentru evenimente, spații recreative, dar și afaceri de tip „agricultură urbană”. Rolul Primăriei este acela de a crea un concept unitar și de a concesiona apoi teren pentru investitori în astfel de investiții și afaceri tematice.

Afacerile de tip agricultură urbană sunt fezabile în cartierele abandonate de Bistrița, dar oare există vreun concept? Știe cineva de el?

Ca să rezum, cred că am făcut eu mai multe acțiuni din programul electoral al primarului liberal Ioan Turc, decât au făcut-o proprii săi subalterni din Primărie, sau colegii de partid…