12.8 C
Năsăud
luni, 14 iunie 2021

Ce trăiește în conductă?

Ședința de lansare a proiectului „Elaborarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000” Bistrița-Năsăud

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, a organizat, joi, conferinţa de lansare a proiectului „Elaborarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 ROSCI0393 Someșul Mare, ROSCI0232 Someșul Mare Superior, ROSCI0400 Șieu – Budac, ROSCI0437 Someșul Mare între Mica și Beclean, ROSCI0095 La Sărătură, ROSCI0396 Dealul Pădurea Murei – Sângeorzu Nou și ROSCI0441 Viile Tecii și ariile protejate de interes național 2202 Masivul de sare de Sărățel și 2208 La Sărătură”.

Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni, cu o valoare totală de 7.867.705,46 lei, din care fonduri FEDR 85% și 15% cofinațare MMAP. În medie, circa 1.000.000 de lei pentru fiecare arie naturală protejată din județ.

Pentru elaborarea planurilor de management, proiectul va cuprinde o serie de activități, precum elaborarea studiilor care vor sta la baza planurilor de management pentru ariile naturale protejate vizate de proiect, acțiuni de consultare, conștientizare și informare adresate publicului și factorilor de interes din unitățile teritorial administrative pe suprafața cărora se suprapun ariile naturale protejate, activități de întărire a capacității administrative a custodelui acestor arii naturale protejate.

Micro hidrocentralele (MHC) din județul Bistrița-Năsăud, în număr de 35, dintre care trei pe Someșul Mare și cinci pe Budac

Întrebarea noastră, pentru specialiștii în protecția mediului, este cât se poate de simplă: ce trăiește în conductă? Câți kilometri de râu de munte se află captați în conductele MHC? La Budac știm sigur că sunt mari probleme: vara, pe secetă, albia e aproape uscată pentru câțiva MW. Strașnic! În schimb, toate MHC au avize de mediu, toate au studiu de impact în care scrie negru pe alb că peștii și alte amfibiene se vor bucura enorm să trăiscă într-un habitat redus, dacă nu, chiar să meargă pe conductă…

Detalii tehnice despre MHC-uri și starea râurilor de munte din România.
Sursa: https://raurileromaniei.ro

Toate MHC-urile de pe râul Budac au un nume comun: Dan Țacăl, un mare „tartore” de Arie Naturală Protejată, care a avizat toate aceste orori. Dacă planurile de management vor fi scrise tot de cei care au făcut la comandă studii de impact pentru MHC-uri, atunci o să fie sublim: pur și simplu aruncăm banii europeni! Mergeți vara, pe secetă, să vedeți dacă este vreun fir de apă pe rampele pe care ar trebui asigurată migrația peștilor. Și vorbim aici de păstrăv sau lin, pești protejați.

WWF_7-mituri-despre-hidroenergie-2

Minele Rodna și poluarea istorică de la Valea Vinului

Cu ocazia prezentării proiectului, în cadrul evenimentului organizat în sala de conferințe a Hotelului Metropolis din Bistrița, am aflat că stația de epurare a fost amendată în anul 2019 și problema a fost rezolvată. Dacă nu e așa, faceți video și le trimitem noi unde trebuie.

Ne-ar mira ca problema poluării zonei să fie în totalitate rezolvată pentru că, la închiderea minei din Valea Vinului, nu s-a ținut cont de faptul că apele de mină se vor colecta și vor sparge orice beton. Pur și simplu apa nu poate fi închisă în mină! Sistemul de colectare a apelor de mină nu conduce aceste ape spre stația de epurare. Ce soluții a aplicat Conversmin? Cum s-a utilat stația de epurare a apelor pentru a prelua întreg debitul și cum se va reface habitatul natural după o poluare istorică cu metale grele?

Câte arii naturale mai există fără plan de management?

Fără îndoială, e bine că a fost inițiat un astfel de proiect pentru un număr de opt arii naturale, chiar cele mai importante, dar cu restul ce se întâmplă? Ce facem cu turiștii care vor și natură frumoasă dar nu își adună gunoaiele, ce facem cu ATV-urile și jeep-urile care intră în arii naturale protejate? (vedeți Cușma, Dealu Negru, Colibița). Dacă în Parcul Național Munții Rodnei mai exită reguli, patrule de jandarmi montani, rangeri ai parcului, în schimb pe Munții Călimani totul e vraiște.

O soluție la criza de personal a instituțiilor de mediu locale ar putea fi cooptarea celor peste 2700 de pescari amatori din AJVPS ca voluntari ai APM Bistrița-Năsăud. Pescarii sunt oameni cărora le pasă de ape, râuri și pești, fac asta din pasiune. O altă idee ar mai fi, de ce nu, chiar înființarea unei linii speciale de tip 112 pentru semnalarea problemelor de mediu.

În loc de post-scriptum

Biologul Ciprian Samoilă, președintele Asociației Harta Verde, a sesizat instituțiile de mediu despre existența în zona aerodromului a unei specii protejate de triton. Habitatul natural al acesteia riscă să dispară din cauza cantității uriașe de deșeuri din zonă, precum și a construcțiilor din zonă.

În viziunea instituțiilor de mediu problema este închisă: s-a pus pământ peste tritoni, ca specie protejată, iar autoritățile au găsit de cuviință să „îl certe” pe biologul Samoilă că nu a făcut sesizare mai din timp, ca să se poată opri lucrările! Exact așa te tratează instituțiile când le semnalezi o problemă din ograda lor!

Deși nu tritonii din scăldătoarea de tancuri din poligon sunt cea mai mare problemă de mediu a județului – în primul rând, pentru că nu este într-un sit Natura 2000, iar în al doilea rând, chiar dacă speciile protejate sunt protejate oriunde le găsim, nu problema tritonilor respectivi ne strică biodiversitatea în județ, pentru că aceiași tritoni sunt și în iazul de lângă cale ferată de vizavi de strada Colibiței, dar și pe canalele din zona respectivă – toată povestea demonstrează de fapt că, la instituțiile de mediu, funcționarii dau avize din birou, departe de realitatea din teren…

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole