18.1 C
Năsăud
joi, 24 iunie 2021

Turismul altfel: Despre o altă Poartă a Transilvaniei. Poarta uitată

Trebuie citit

Ion Lucian Petrașhttps://patrimoniultransilvan.wordpress.com/
Fondator al Fundației pentru Patrimoniul Transilvan, Ion Lucian Petraș este absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, promoția 1993, și al Academiei Naționale de Informații – licență în Psihosociologie și Știinte militare – arma informații, promoția 1998. Expert în analiza de intelligence, domeniu în care a activat 21 de ani, în prezent ofițer în rezervă. Site-uri online: www.analizaintelligence.wordpress.com, www.patrimoniultransilvan.wordpress.com

Drumul Național DN 17D este un eșec de țară și un eșec de județ. În toamna anului 2019, investiția în modernizarea DN 17D Rodna – Șanț – Valea Mare (14 km), pe care trebuia să o deruleze Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin Secția Drumuri Naționale Bistrița, cu bani de la Guvern, era în procedură de achiziție. Până acum nu avem informații legate de demararea lucrărilor.

DN 17D (97,6 km) leagă localităţile Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Cârlibaba (Suceava). Trece prin Munţii Rodnei şi Munţii Suhard prin Pasul Rotunda, zonă cuprinsă în Parcul Național Munții Rodnei, arie protejată deosebită, care până nu demult a fost clasificată ca Rezervație științifică de comitetul „Man and the Biosphere” (MAB) UNESCO. O decizie care conferea zonei un statut special, despre care ar trebui întrebat Consiliul Științific de la Rodna cum l-au pierdut. Un statut pe care doar Delta Dunării îl mai are, însă un statut pe care Rodna l-a avut din anii 70. Drumul național traversează comunele Chiuza, Nimigea, Salva, Rebrişoara, Feldru, Ilva Mică, Maieru, Rodna, Şanţ şi se intersectează cu DN 17 la Beclean, cu DN 17C la Salva şi Năsăud şi cu DN 18 la Cârlibaba.

De menționat că o porțiune din acest drum, de la Valea Mare până la Carlibaba, nu este betonată. Ea face trecerea Carpaților prin pasul Prislop, acolo unde sunt și rămășițele unui drum roman de piatră. Tot pe acolo se pierd turiștii pilotați de Waze, pentru că drumul e mai scurt și nu e circulat, motiv pentru care aplicația de tip GPS conduce șoferii exact pe acest drum. La concret vorbind, partea cea mai frumoasă și cea mai grea a acestui traseu este un drum de piatră și pământ, cu ogașe pe alocuri, cu izvoare de borcut care traversează neamenjat drumul.

Această cale de acces a fost și este un drum strategic de la romani încoace. De la Rotunda înspre Carlibaba începe Dacia liberă. Nemții în cele două razboaie mondiale, precum și ungurii și austriecii, au considerat la rândul că este un drum strategic și au apărat cu sângele lor pasul Prislop. Numai comuniștii, iar mai apoi toate guvernele României, au rămas indiferenți la acest drum. Au abandonat o politică strategică și mă refer aici la capacitatea de apărare pe linia Carpaților, în Pasul Prislop, acolo unde în fiecare război mondial România a reușit să străpungă liniile adverse care chipurile apărau Ardealul. Urmele fortificațiilor germane mai există încă, ele pot fi incluse într-un traseu turistic amplu al județului Bistrița-Năsăud, în colaborare cu județele limitrofe de pe granița fostului imperiu.

Exemplul Poloniei și Ucrainei chiar în valorificarea „turismului negru” cum este denumit, are potențial major și poate, măcar acum, să fie urmat. Studiați cât câștigă Polonia din punerea în circuit turistic, ca locuri de pelerinaj a lagărelor de concentrare.

Mai multe despre Linia Arpad a Carpaților, aici: http://nicolaecristianbadescu.blogspot.com

Revenind la acest drum, consider că era un proiect bun pentru Anul centenar al României. Ar fi putut fi încă un proiect de țară, un proiect de punere în valoare a unui drum care unește (un fel de Via Transilvanica asfaltată). Se știe că aproape de Rotunda sunt îngropați într-un cimitir eroii necunoscuți, căzuți acolo în cele două războaie: atât nemți cât și unguri, dar totuși majoritatea români. Din păcate au fost uitați și doar primarii din zonă mai fac ceva la cimitir, alături de preoții și comunitatea locală.

Bistrița News: Cimitirul militar al eroilor romani si straini de la Rotunda a fost salvat.

De ce nu merg oficialitățile județului într-un an de ziua eroilor acolo la cimitir să depună o coroană de flori? Ar fi un gest de recunoștință, dacă ne gândim că acum suntem parteneri în NATO cu Germania (al doilea contribuitor la bugetul NATO după SUA) și cu Ungaria. De ce nu merge Brigada de la Bistrița să facă un gest de recunoștință și un ceremonial militar? Nu am văzut decât puține prezențe acolo în 30 de ani.

Indiferența asta ne costă, indiferența asta doare. Oamenii de acolo au obosit să tot vină cu jalba în proțap la autorități. Până și Imperiul Austro-Ungar a avut mai multă grijă de ei. De ce e abandonată această zonă nu îmi explic. Acolo funcționează firme puternice, care aduc venituri mari la bugetul statului. Unele sunt specializate pe exploatare forestieră, iar alții sunt specializați în cariere de piatră și în produse specifice.

De sute de ani Măgura Ilvei a fost principal furnizor de piatră și lemn pentru construcții. Știați că Sibiul, Brașovul, Timișoara și Cluj-Napoca au piatră cubică și borduri de la Măgura Ilvei, de la firma „Andezitul” SRL? Știați că piatra din piața Parlamentului Ungariei este de la Măgura Ilvei? Piatra din Bistrița este din China, în marea ei majoritate, iar restul este beton presat. De ce? Pentru că așa a știut primarul pesedist al Bistriței, Ovidiu Teodor Crețu, să reabiliteze centrul istoric. În schimb, administrația locală din capitala Ungariei a studiat arhivele, a văzut că piatra a fost adusă din Măgura Ilvei, și s-au prezentat la poarta firmei cu o cerere de ofertă, pentru că legea nu ii lasă să pună altfel de piatră.

Cu ce este mai prejos această zonă, contribuitor net la bugetul de stat, cu o economie și o agricultură mai dezvoltată, în opinia mea, decât toate celelalte zone din județ? Cu ce este mai prejos pasul Rotunda față de Colibița? Vă spun eu: acolo nu au vile mai marii județului! Se explică, nu?

Și acum, îi iau la rând, în ordine, pe cei pe care îi consider eu principalii vinovați:

  • Ioan Oltean: a îndeplinit diverse funcții publice, inclusiv ministeriale, a fost numărul doi în cel mai activ partid la un moment dat, care avea guvern, avea președinte, avea resurse. Ce a făcut Ioan Oltean pentru voturile de pe Valea Ilvei, acolo unde partidul condus de el era lider detașat? Nimic, nada!
  • Daniel Suciu: fost și actual deputat, fost viceprim-ministru al României în guvernul Viorica Dăncilă și ministru al Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Nu am auzit un cuvânt despre demersurile pe care le-a făcut domnul Suciu pentru această zonă, deși a candidat, fără succes, de două ori la Primăria Sângeorz-Băi. Îl provoc public pe domnul Suciu să ne spună ce demersuri concrete a făcut pentru Valea Ilvei și acest drum de importanță națională.
  • Toți miniștrii, indiferent de portofoliu, toți secretarii de stat, toți parlamentarii județului, toți specialiștii de drumuri. Apropo, neschimbatul domn Slavita de la Secția Drumuri Naționale ce a făcut? Dacă au cu ce se lăuda îi invit public să o facă. Eu cred că nu au!
  • Radu Moldovan, pentru că este un eșec al lui de două mandate. A câștigat al treilea mandat și cu voturile din zona Ilvelor. A promis că reabilitează atât Drumul Național 17D, cât și DJ 172D, drum cu care a eșuat cu un constructor pe care specialiștii din subordinea lui l-au ales. De apreciat că acum se lucrează la DJ 172D, că există o perspectivă. In schimb, nu a făcut demersuri să includă DN 17D în reabilitare. A început, există un proiect, dar din păcate nu se mai face nimic!
  • Robert Sighiartău: secretar general al partidului de la putere, fost senator, tânăr și cu ambiții înalte. Nu a cuprins acest drum nici măcar în PNRR. Îl provoc să spună public ce a făcut pentru zona Ilvelor!

Cam așa văd eu lucrurile cu privire la acest drum. L-am pus pe „Croco” (fostul deputat Ioan Oltean) pe primul loc pentru că el s-a angajat în nenumărate rânduri că va reabilita și va moderniza acest drum și avea toate pârghiile să o facă. L-am pus pe Radu Moldovan pe penultimul loc pentru că a mai făcut, pe ici pe colo, câte ceva pentru zonă și ar mai avea șanse să facă ceva. A, da, era să uit: nu merită să fie nici măcar în top rușinică, dar să îl amintim totuși și pe Ioan Țintean. Mare om, mare caracter, după care nu a rămas nimic, nici măcar partidul lui.

LATER EDIT:

Chiar înainte să finalizez textul pentru acest articol de presă am aflat că a început să se facă totuși ceva: o echipă de proiectare este în teren, iar Prefectura va inspecta efectele inundațiilor din această primăvară, urmând ca, cel mai probabil, să urmeze o lucrare de întreținere cu completare de piatră și altele. Mai mult, se pare că drumul ar avea totuși o nouă șansă chiar să fie reabilitat, într-o perspectivă de un an, urmând să fie finalizate și actualizate documentațiile tehnice. Sunt proceduri complicate, de durată, dar se estimează începerea lucrărilor anul viitor. Vom trăi și vom vedea!


Năsăudeanul încurajează dialogul, fiind o tribună deschisă spre toți cei interesați să contribuie prin opiniile și ideile lor, asumate și exprimate în scris sub propria semnătură, la o dezbatere constructivă în comunitățile din care fac parte și nu numai.

Materialele publicate în rubrica de OPINIE a Năsăudeanului sunt asumate în totalitate de autorii lor şi nu reprezintă neapărat poziţia redacției nasaudeanul.ro. Punctele de vedere sau opiniile exprimate în textele publicate, precum și responsabilitatea asupra acestora, aparțin în întregime autorilor.

Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor și copyright-ul aparțin de asemenea în exclusivitate autorilor respectivelor materiale.

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole