15.4 C
Năsăud
joi, 13 mai 2021

Șeful delegației române la APCEMN, deputatul Lóránt Sas: „Traficul de persoane, o infracțiune atroce și o încălcare gravă a drepturilor omului”

Trebuie citit

Sorin Istrate
Jurnalist cu experiență în presa scrisă, radio și televiziune, membru al Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România - AZIR.

Printr-un amendament la textul proiectului de recomandare al Comisiei pentru afaceri juridice și politice a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), delegația română a solicitat, prin deputatul Lóránt Sas, accentuarea recunoașterii drepturilor omului privind victimele traficului de persoane.

Reuniunea Comisiei pentru afaceri juridice și politice a APCEMN a avut loc miercuri, 7 aprilie, în sistem videoconferință. Cu acest prilej s-au adoptat proiectele de raport și recomandare privind „Rolul parlamentelor în prevenirea traficului de persoane – aspecte juridice și politice”.

În cadrul alocuțiunii susținute pe această temă, șeful delegației române, deputatul Lóránt-Zoltan Sas, a subliniat că „traficul de persoane reprezintă una dintre cele mai atroce infracțiuni și o încălcare gravă a drepturilor omului”, iar abordarea acestei provocări a devenit o preocupare comună pentru toate statele membre ale Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

Șeful delegației române a mai remarcat că pandemia de COVID-19 a înrăutățit situația victimelor traficului de ființe umane ca urmare a măsurilor de carantinare și a restricțiilor, inclusiv cele de călătorie. Mai mult, traficanții s-au adaptat rapid la situația creată de pandemie. Comparativ cu anii precedenți, recrutarea online și fenomenul exploatării victimelor au crescut.

La nivelul Uniunii Europene, printr-o directivă datând încă din anul 2011, este stipulat că traficul de persoane se constituie ca o infracțiune penală gravă, comisă adesea în cadrul criminalității organizate, fiind o încălcare gravă a drepturilor fundamentale (Directiva 2011/36/UE). Conform directivei europene, trafic de persoane înseamnă: „recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelătorie, prin abuz de putere sau de o poziție de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării acesteia” [articolul 2 alineatul (2)].

Din perspectivă legislativă, în România, sancționarea și combaterea traficului de persoane au reprezentat o preocupare constantă și beneficiază de un cadru dezvoltat de reglementare. Parlamentul României a creat, în 2009, Grupul pentru combaterea traficului de persoane, fiind printre primele parlamente din UE care au inițiat o procedură menită să modeleze parteneriatul și schimbul de informații între părțile interesate, astfel încât să permită prevenirea și combaterea traficului de persoane în mod eficient”, a reamintit parlamentarul român în cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri juridice și politice a APCEMN.

În încheiere, șeful delegației Parlamentului României la APCEMN a afirmat că „prin proceduri de monitorizare și propuneri legislative adecvate, legislatorii dovedesc că implicarea parlamentară pe această temă este extrem de relevantă”.

Dezbaterea formei finale a documentului se va realiza în sesiunea plenară a Adunării din luna iunie a acestui an.

Conform unui raport pe anul 2020 privind traficul de persoane, dat publicității de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, „Guvernul a fost cel care nu a îndeplinit în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane din România”.

Autorităţile au anchetat, pus sub acuzare şi condamnat un număr mai mic de traficanţi. Presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane a persistat fără a fi pedepsită”, se mai arată în raport.

Drept urmare, România a rămas la „nivelul 2 listă de monitorizare” pentru al doilea an la rând.

Conform datelor pe ultimii cinci ani, România rămâne ţara sursă principală pentru traficarea victimelor în scopul exploatării sexuale şi a exploatării prin muncă forţată în Europa. Bărbaţi, femei şi copii români sunt traficaţi în scopul muncii forţate în agricultură, construcţii, hoteluri, industrie şi gospodării, precum şi pentru cerşetorie forţată şi furt în România şi alte ţări europene.

Amploarea traficului de persoane din Republica Moldova către şi prin România este încă neclară, deşi unele rapoarte indică existența acestui fenomen.

Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) a fost creată ca urmare a schimbărilor politice majore de la sfârșitul anilor 1980. Adunarea este formată din parlamentari reprezentanți ai statelor membre ale Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Publicitate -spot_img

Ultimele articole